Profesorul dr. Carol Stanciu, Şeful Clinicii de Gastroenterogie Iaşi, atrage atenţia că în ultimii ani a crescut substanţial numărul pacienţilor cu ciroză şi cancer hepatic.
O mare parte a acestor complicaţii au la bază tocmai infectarea cu virusurile hepatitice B sau C. Pacienţii, care aşteaptă uneori doi sau trei ani, tratamentul antiviral salvator, cad victime tocmai ale sistemului de sănătate românesc. Astfel, ajunge să sufere pe termen lung nu doar pacientul, ci şi familia, neputiincioasă în faţa suferinţei celui afectat de aceste maladii crunte. „Mai mizerabilă boală decât ciroza hepatică şi cancerul hepatic nu poate fi alta. Vă spune asta o persoană cu peste 40 de ani de experienţă medicală. Aproximativ 70/% din pacienţii internaţi la Institutul Clinic de Gastroenterologie Iaşi au ciroză sau cancer hepatic. Prevalenţa acestor boli a crescut impresionant in ultimii ani. Se poate vorbi de o adevarată epidemie în ceea ce priveşte aceste boli, şi asta este mai ales din cauza acestor hepatite virale cu virus B sau C”, a precizat prof.dr. Carol Stanciu, în cadrul unei conferinţe de presă. El a mai atenţionat că tratamentul unui pacient cu hepatită cronică virală de tip C, deşi este foarte scump, ajungând şi la peste 40.000 de euro anual pentru fiecare pacient, este totuşi mai ieftin decât acela necesar pentru tratarea unui pacient suferind de ciroza sau cancer hepatic. Factorii decizionali în sănătate nu calculează de multe ori costurile internărilor repetate (un pacient cu ciroză sau cancer hepatic se internează de 10-12 ori în spital anual) şi tratamentele folosite în această perioadă, pentru pacienţii ajunşi la spital în comă hepatică sau cu hemoragie digestivă.
La rândul ei, preşedintele Societăţii Române de Gastroenterogie, prof. dr. Monica Acalovschi, a atras atenţia că doi sau trei ani pe listele de asteptare pentru pacienţii cu hepatită cronică virală B sau C înseamnă foarte mult. Din păcate, autorităţile par încă să nu înţeleagă strigătul disperat al pacienţilor care au nevoie de tratamentul antiviral atunci când le este prescris si al medicilor, care doresc să îşi facă datoria şi meseria, dar se izbesc de veşnicul „nu sunt bani”.