Mi-a spus medicul că trebuie să țin regim pentru că am ficatul “gras”

Ficatul “gras” este denumirea populară a steatozei hepatice non-alcoolice și sau a steatohepatitei. 

Steatoza hepatică non-alcoolică este una dintre cele mai frecvente patologii ale ficatului și este în continuă creștere la nivel global în paralel cu pandemia de obezitate.

De ce și când apare această acumulare excesivă de grăsime la nivelul ficatului?

Factori de risc care duc la acumularea în exces de grăsime la nivelul ficatului:

• Alimentația dezechilibrată bazată în special pe alimente bogate în grăsimi, prăjeli, dulciuri, alimente de tip fast-food, băuturi carbogazoase, îndulcite artificial și acestea corelate cu lipsa de mișcare și exerciții fizice regulate, cu sedentarismul și în general cu menținerea unui stil de viață nesănătos.
• Existența obezității, a dislipidemiei, a diabetului zaharat de tip 2
• Ca urmare a unor tratamente cu anumite medicamente
• Ca urmare a unor afecțiuni și intervenții chirurgicale
• Pot fi factori genetici
• Ca urmare a intoxicației cu anumite toxine

În lipsa intervenției medicale și nutriționale, în 10-40 % din cazuri steatohepatita non-alcoolică evoluează către ciroza hepatică.

Cea mai importantă recomandare de tratament pentru persoanele care suferă de steatoză hepatică de cauză non-alcoolică se referă la modificarea stilului de viață

printr-o alimentație echilibrată bazată în special pe:

• Consum regulat de legume: fasole, năut, linte, mazăre, rădăcinoase, salată, varză, conopidă, broccoli, spanac, pătrunjel, mărar, ceapa, usturoi, sfeclă,
• Consum regulat de semințe: quinoa, in, dovleac, canepa, nuci, caju, migdale etc
• Consum regulat si de fructe-atenție însă la cantitatea de fructe consumată
• Consum regulat de cereale integrale, pâine integrală, paste integrale, orez brun, preparate din făină de mălai sau ovăz
• Consum redus de grăsimi saturate-adică de origine animală (unt, smântână, carne grasă de porc, de vită, carne de gâscă, de rață, preparate și semipreparate din carne- șuncă, cârnați, slânina, mezeluri, bacon, crenvusti, etc)
• Consum crescut de grăsimi sănătoase -adică grasimi care să provină din consumul de pește, nuci, semințe, avocado, măsline, etc .
  • folosirea preponderentă a uleiului de măsline extravirgin pentru salate și gătit ușor (soté-uri, nu pentru prăjit);
  • creșterea consumului de nuci, migdale, avocado, semințe de dovleac, semințe de in pisate;
  • consumul de pește de 3 ori/săptămână (~ 100 g), din care cel puțin două portii de pește oceanic (gras);
• Un consum de cel mult două ouă întregi pe săptămână; se pot consuma mai multe albușuri (până la 4/săptămână);
• se vor alege lactatele proaspete, degresate (iaurt, lapte 1,5%, brânză de vaci slabă, brânză cottage).
• Consumul de carne slabă / albă precum carnea de pui, găina sau curcan
• Reducerea consumului de carne roșie precum carnea de vită, porc, miel la 100 gr/săptămână
• Controlul aportului de calorii
• Consum regulat de apă

care să ducă la o reducere treptată a greutății corporale și care să fie asociată cu desfășurarea de activități fizice regulate în funcție de fiecare persoană și după posibilități atât fizice cât și financiare.

În ceea ce privește durata și intensitatea exercițiilor fizice se pot face următoarele recomandări generale:

• între 20 și 60 de minute de exerciții aerobice de intensitate moderată (45%-70% VO₂ ) cel puțin 5 zile pe săptămână;
• 30-60 minute de exerciții de rezistență de intensitate moderată 3 zile pe săptămână;
• pentru beneficii independente de scăderea în greutate, se recomandă mai mult de 250 de minute de activitate fizică pe săptămână.

Toate aceste modificări enumerate mai sus vor acționa în primul rând pe factorii de risc adică pe obezitate, insulino-rezistență, colesterolemie sau dislipidemie, având astfel un rol benefic de regresie sau de încetinire a evoluției steatozei hepatice non-alcoolice spre alte patologii mai severe. De aceea consilierea și monitorizarea nutriționala pe durata tratamentului persoanelor diagnosticate cu steatoză hepatică sau steatohepatită este esențială.

(Articol scris de Roxana-Raluca BARZU- Specialist în Nutriție Clinică&Dietetician)