Acumularea de grăsime în jurul organelor, implicit a ficatului, este asociată cu un consum crescut atât de acizi grași saturați (găsiți în special în produsele animale), cât şi acizi grași poli nesaturați. Cu toate acestea, conform rezultatelor unui studiu din 2019, asocierea este de 2 ori mai mare în cazul acizilor grași saturați.
Excesul de energie este stocat de țesutul adipos, dar în multe cazuri de obezitate, adipocitele “pierd” această proprietate, în favoarea hepatocitelor care stochează lipidele (grăsimile) suplimentare – numite trigliceride intrahepatice.
Dietele bogate în grăsimi şi carbohidraţi observate în obezitate joacă un rol important în dezvoltarea steatozei hepatice.
Zaharurile simple, acizii grași saturați, acizii grași trans şi, chiar, proteinele animale, promovează boala ficatului gras non alcoolic.
Ȋn compararea supraalimentării cu grăsimi sau carbohidrați cu privire la acumularea de grăsime hepatică, studiile arată o asociere mai mare a suplimentării cu grăsimi cu creșterea riscului de steatoză hepatică.
Care ar fi antidotul?
Toate tipurile de diete care limitează zaharurile simple şi grăsimile saturate, promovând fructele, legumele, proteinele “slabe”, lactatele cu conținut scăzut de grăsimi, cerealele.
Se reduce, astfel, grăsimea din ficat, ficatul gras non-alcoolic şi steatoza hepatică.
Referinţe
https://academic.oup.com/jcem/article/104/12/6207/5540968
https://www.medscape.com/viewarticle/971411