sursa: adevarul.ro
Românii sunt pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte amploarea cancerului de col uterin
În clasamentul celor mai bolnavi europeni, românii se situează pe unul dintre primele locuri. Cel mai frecvent ne creează probleme bolile cardiovasculare şi afecţiunile asociate, precum hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, obezitatea şi dislipidemiile. De asemenea, suntem pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte amploarea cancerului de col uterin.
Dincolo de adoptarea unui stil de viaţă cât mai echilibrat, unul dintre cele mai importante moduri de prevenire a îmbolnăvirii constă în evaluarea periodică a stării de sănătate. Printr-un set de analize uzuale realizate o dată pe an (de exemplu, măsurarea glicemiei, a nivelului colesterolului şi investigarea activităţii inimii printr-o electrocardiogramă), putem descoperi la timp o creştere a concentraţiei de colesterol din sânge ori valori anormale ale glicemiei şi ale tensiunii arteriale, factori de risc cardiovascular. Din păcate, cei mai mulţi români nu pun preţ pe prevenţie. În plus, în ultimii ani, alegem din ce în ce mai frecvent alimentele de tip fast-food şi facem tot mai puţină mişcare. Urmarea: ne numărăm printre ţările cu cei mai mulţi bolnavi cronic (peste 3.500.000).
Atenţie, risc cardiovascular!
Firesc, pe măsură ce înaintăm în vârstă, inima îmbătrâneşte, iar riscul de a suferi o boală cardiovasculară creşte. Însă, prin adoptarea unui stil de viaţă echilibrat, acest risc poate fi redus la minimum. Din păcate, deşi cei mai mulţi dintre noi au acces la informaţii utile în acest sens, nu luăm măsuri. Iar acest lucru se vede în statistici. În prezent, circa 60% din decese survin pe fondul bolilor cardiovasculare, ceea ce ne plasează pe prima poziţie în Europa atât în privinţa mortalităţii, cât şi a morbidităţii (numărul de îmbolnăviri). În principiu, bolile cardiovasculare sunt favorizate de stilul de viaţă dezordonat (dietă nesănătoasă, fumat, stres şi sedentarism) şi de tratarea necorespunzătoare a afecţiunilor asociate, precum obezitatea, hipertensiunea arterială, diabetul şi dislipidemiile.
De asemenea, la apariţia acestor boli participă şi o serie de factori de risc nemodificabili, precum ereditatea, vârsta înaintată şi sexul. Totuşi, dacă până în urmă cu câţiva ani, bolile cardiovasculare erau mai frecvente la bărbaţi, în prezent tot mai multe femei sunt afectate. În plus, s-a observat că vârsta de debut a bolilor cardiovasculare este tot mai mică.
Prea multe grăsimi în sânge, risc de accidente vasculare
Dislipidemiile (creşterea anormală a concentraţiei de colesterol din sânge) reprezintă un important factor de risc cardiovascular. În principiu, colesterolul este indispensabil bunei funcţionări a organismului, întrucât intră în compoziţia unor celule şi furnizează energie. În exces însă, se depune pe pereţii vaselor de sânge care „hrănesc” inima, creierul şi restul organelor interne.
Depozitele de grăsime de pe pereţii arterelor îngustează treptat spaţiul destinat circulaţiei sângelui, crescând riscul unor blocaje. Blocarea arterelor creează premisele pentru apariţia unui infarct sau unui accident vascular cerebral (AVC). În România, la fiecare 30 de minute, un român suferă un infarct, iar la fiecare 20 de minute, o persoană este victima unui atac cerebral.
Hipertensiunea, frecvent întâlnită
În prezent, unul din patru români cu vârste sub 50 de ani suferă de hipertensiune arterială, considerată, de altfel, cea mai frecventă boală cu risc cardiovascular. Printre factorii care favorizează creşterea anormală a valorilor tensiunii se numără fumatul, consumul excesiv de sare (circa 12 g pe zi, deşi se recomandă maximum şase grame) şi de alcool, sedentarismul şi obezitatea.
Măsurarea frecventă a tensiunii arteriale ne poate semnala din timp o boală cardiovasculară
Iar dacă acestor factori li se adaugă şi predispoziţia genetică, riscul de îmbolnăvire creşte. De asemenea, în peste 80% din cazuri, hipertensiunea se asociază şi cu probleme precum dislipidemiile. În astfel de situaţii, riscul de a face un atac cerebral este de trei ori mai mare. Boala poate fi depistată precoce prin măsurarea periodică a tensiunii arteriale.
Obezitatea nu este percepută ca o problemă reală
Obezitatea este considerată cel mai mare tribut plătit stilului de viaţă modern. Din cauza numărului alarmant de mare de cazuri de obezitate în lume, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat „epidemie” de obezitate. Iar România, deşi se situează pe ultimul loc în topul numărului de obezi, potrivit Eurostat, nu face excepţie. Oficial, la nivel mondial există şapte milioane de adulţi obezi şi trei milioane şi jumătate de copii supraponderali şi obezi.
Potrivit medicilor, obezitatea este, în general, consecinţa unei diete dezechilibrate (consumul de alimente cu densitate calorică mare, dar valoare nutritivă mică, de tipul dulciurilor concentrate), a sedentarismului (îndeosebi cel de tip ocupaţional), a stresului şi a nerespectării programului de somn. Obezitatea este o boală cronică ce trebuie tratată corespunzător. În lipsa unui tratament, ea devine un factor important de risc pentru apariţia diabetului, hipertensiunii arteriale, hipercolesterolemiei şi, mai târziu, a sindromului metabolic.
Tot mai multe gravide sunt depistate cu hepatita B
În ultimul timp, numărul cazurilor de infecţie cu hepatita B a crescut, iar cele mai multe îmbolnăviri se depistează în rândul gravidelor. Medicii explică acest lucru prin faptul că, în ultimii doi ani, în România, între analizele necesare în sarcină, se recomandă şi testarea pentru depistarea virusurilor hepatitice de tip B şi C, din cauza agresivităţii lor.
Depistarea din vreme a acestor virusuri este esenţială, mai ales că, în multe cazuri, persoanele infectate nu prezintă simptome. Aşa se face că, după 15-20 de ani, o persoană infectată poate dezvolta ciroză sau cancer hepatic. Din fericire, împotriva virusului hepatitic B se poate realiza imunizarea prin vaccinare, care oferă protecţie de peste 95%. O doză de vaccin costă 60 de lei şi sunt necesare trei doze. Pentru virusul hepatitic C nu există încă vaccin, fiind importantă respectarea câtorva reguli de prevenire a infectării prin contactul direct cu secreţii umane: folosirea prezervativului şi evitarea utilizării la comun a obiectelor ascuţite (ace, seringi, forfecuţe, aparate de ras). Aceste recomandări se aplică şi pentru prevenirea infectării cu virusul hepatitic de tip B.
Cancerul de col uterin face ravagii
Suntem pe primul loc în Europa la numărul de decese prin cancer de col uterin, o formă tratabilă de cancer dacă ar fi depistat în faze incipiente. Din nefericire, în România, rata de mortalitate este de patru ori mai mare decât în ţările din Uniunea Europeană. Zilnic, opt femei sunt diagnosticate cu această boală. Deşi datele statistice sunt sumbre, cele mai multe femei neglijează vizitele regulate la ginecolog şi nu sunt interesate de programele de screening (numai 23% din românce fac testul Babeş-Papanicolau) care ajută la depistarea precoce a bolii. În prezent, infecţia cu HPV (virusul Papilloma uman), responsabilă pentru majoritatea cazurilor de cancer de col uterin, poate fi prevenită numai prin vaccinare.
Diabetul apare la vârste tot mai mici
Dacă în urmă cu un deceniu diabetul de tip 2 (noninsulinodependent) era considerat o boală a adultului, fiind depistat în jurul vârstei de 40 de ani, în prezent, un număr tot mai mare de copii şi de adolescenţi sunt diagnosticaţi cu această boală. Situaţia se explică prin creşterea numărului cazurilor de obezitate, cei mai mulţi diabetici fiind obezi.
Însă diabetul poate apărea şi la persoane care nu sunt obeze, dar mănâncă des dulciuri concentrate. Alimentele sărace în nutrienţi şi bogate în glucide „rele” (cu eliberare rapidă) suprasolicită pancreasul, astfel încât, în timp, rezervele de insulină se epuizează. Iar prin asociere cu sedentarismul, riscul de diabet este de două ori mai mare. Din nefericire, în ciuda complicaţiilor pe care le provoacă, diabetul este subdiagnosticat. Deşi în România sunt înregistraţi 600.000 de diabetici, medicii apreciază că numărul lor este dublu. Analizele pentru depistarea diabetului constau în măsurarea glicemiei.
Specialistul nostru
Magda Ciobanu
medic specialist pneumolog Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”
Bolile respiratorii afectează un număr destul de mare de români. Cel mai frecvent întâlnite sunt astmul, boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) şi cancerul pulmonar, ultimele două fiind, în cele mai multe cazuri, o consecinţă a fumatului. În ceea ce priveşte fumatul, vestea bună este că evoluţia faţă de anul 2009 este pozitivă, demonstrând efectul benefic al măsurilor convergente şi susţinute de combatere a fumatului. Prevalenţa totală şi cea zilnică au scăzut cu 19%, respectiv cu 20,8% faţă de anul 2009 şi cu 25,8%, respectiv cu 25,6% faţă de anul 2003. În prezent, circa o treime (31,5%) din femei fumează zilnic, în comparaţie cu anul 2009. În plus, sunt cu 7,1% mai mulţi români care doresc să renunţe la fumat în următoarele şase luni. De asemenea, deşi ţara noastră stă foarte bine la tratarea tuberculozei, avem cei mai mulţi bolnavi din Uniunea Europeană.
Necostisitor
Vaccinul împotriva virusului hepatitic B se face în trei doze şi costă 180 de lei.
Respectarea câtorva reguli, esenţială
O dietă echilibrată trebuie să conţină cât mai multe legume
Trei mese principale şi două gustări pe zi (compuse îndeosebi din fructe şi din legume), 30 de minute de mişcare şi menţinerea sub control a stresului. Aceasta este, pe scurt, reţeta unui stil de viaţă sănătos. Din păcate, cei mai mulţi dintre noi, deşi ne dorim să avem un stil de viaţă cât mai echilibrat, nu reuşim să respectăm câteva reguli simple, motivând prin faptul că suntem foarte ocupaţi. Însă nu trebuie să uităm că starea de sănătate depinde foarte mult de cum şi de ceea ce mâncăm, de timpul pe care îl alocăm mişcării, de orele de somn şi de starea noastră emoţională.
Aliaţii tăi: fructele şi legumele!
Medicii americani de la Clinica Mayo afirmă că fructele şi legumele trebuie să predomine în orice dietă echilibrată, deoarece conţin fibre alimentare care normalizează nivelul glicemiei şi pe cel al tensiunii arteriale. Nelipsite din dietă ar trebui să fie şi cerealele integrale (grâu, orz, ovăz şi secară), surse esenţiale de carbohidraţi „buni”, care ajută la reducerea nivelului colesterolului „rău” şi, implicit, la prevenirea aterosclerozei.
De asemenea, trebuie să ne asigurăm şi surse de proteine de cea mai bună calitate, întrucât furnizează organismului o serie de aminoacizi indispensabili bunei funcţionări. Cele mai bune surse de proteine sunt carnea de pui, de peşte, legumele uscate, precum fasolea, lintea, mazărea şi o serie de oleaginoase, precum migdalele şi nucile (maximum 50 g pe zi). În ceea ce priveşte grăsimile, le vom prefera pe cele nesaturate, aşa cum sunt şi acizii graşi esenţiali Omega 3, Omega 6 sau Omega 9, care se găsesc în peştele gras (somon, hering, sardine, cod şi macrou) şi în uleiul de măsline.
Sportul, soluţie în multe probleme
Sutele de studii realizate de-a lungul timpului au arătat că activitatea fizică, practicată cu regularitate, este cel mai bun „tratament” pentru reglarea nivelului colesterolului (creşterea colesterolului „bun” şi scăderea celui „rău”), pentru reglarea tensiunii arteriale, pentru normalizarea glicemiei şi pentru prevenirea acumulării kilogramelor.
Iar dacă nu ştii ce tip de mişcare ţi se potriveşte, cercetătorii australieni de la Universitatea Adelaide recomandă mersul pe jos, în pas vioi, timp de 20 de minute pe zi. Această formă de mişcare stimulează circulaţia şi previne diabetul. În plus, îmbunătăţeşte somnul şi combate stările de anxietate. De asemenea, ideal ar fi ca, de trei ori pe săptămână, să facem jogging, timp de 30 de minute.
O nouă campanie de vaccinare HPV, în 2012
Deoarece riscul de infectare cu virusul Papilloma uman apare odată cu începerea vieţii sexuale, perioada ideală de vaccinare este în jurul vârstei de 12-13 ani. Aceasta cu atât mai mult cu cât imunitatea împotriva tulpinilor incluse în vaccin se dobândeşte în aproximativ 36 de luni. Femeile active sexual pot face şi ele vaccinul, însă numai cu condiţia să-şi fi făcut testele care să infirme prezenţa în organism a uneia dintre tulpinile cuprinse în vaccin. De asemenea, screeningul (de exemplu, testul Babeş-Papanicolau) reprezintă o metodă eficientă de depistare precoce atât a infecţiei cu HPV, cât şi a celulelor precanceroase de la nivelul colului uterin. De anul viitor, va debuta o nouă campanie de imunizare HPV, a doua de acest fel la noi în ţară.
Liceenii, învăţaţi cum să prevină bolile de inimă
Potrivit reprezentanţilor Fundaţiei Române a Inimii şi Societăţii Române de Cardiologie, sportul ar trebui să fie un mod de viaţă pentru tineri. Aceasta deoarece primul pas important în prevenirea afecţiunilor cardiovasculare este practicarea unei activităţi fizice, deprindere ce ar trebui să se formeze de la vârste cât mai mici. În acest sens, peste 50.000 de liceeni, cu vârste între 15 şi 19 ani, vor fi implicaţi în campania naţională „I «heart» sport”, organizată de Fundaţia Română a Inimii, cu sprijinul companiei farmaceutice AstraZeneca. Prin această campanie se urmăreşte să se pună bazele unui stil de viaţă sănătos în rândul adolescenţilor, prin educaţie (sfaturi despre un stil de viaţă sănătos) şi prin activităţi sportive extracurriculare. Campania a început în luna noiembrie şi se va încheia la sfârşitul anului 2014.
Merele reglează tensiunea
Persoanele care sunt predispuse la hipertensiune arterială ar trebui să consume zilnic două mere. Potrivit oamenilor de ştiinţă americani de la Universitatea din Utah, merele abundă în quercetină, o substanţă care ajută la normalizarea valorilor tensiunii. Voluntarii participanţi la studiul care a demonstrat acest lucru au primit, timp de 28 de zile, câte 730 mg de quercetină. La final, cei mai mulţi aveau un nivel optim al tensiunii, adică 12/7. Alte surse de quercetină sunt ceapa, grepfrutul roşu şi broccoli.
Specialistul nostru
Şerban Damian medic nutriţionist sportiv
Recomandare
Înainte de a începe să practici un sport, fă-ţi un set de analize şi cere acordul medicului.
http://www.adevarul.ro/life/sanatate/Topul_bolilor_la_romani_si_solutii_pentru_2012_0_618538535.html