Per ansamblu, cam aceasta a fost concluzia invitaților din străinătate, care au participat la Conferința Națională APAH-RO, desfășurată în perioada 11-13 octombrie, la Brașov.
Reamintim că printre invitaţii acestei ediţii s-au aflat patru reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale de pacienţi cu hepatite, respectiv Achim Kautz (Germania), din partea Asociaţiei Europene a Pacienţilor cu Boli de Ficat (ELPA), Felipe Fouto (Marea Britanie), din partea Alianţei Mondiale pe Hepatite (WHA), Tove Frisch (Suedia), ca membru ELPA şi Robert Mitchell Thain (Marea Britanie), din partea Fundaţiei pentru ciroza Biliară (PBC Foundation).
La final, cei patru au vizitat tot atâtea unităţi medicale din Braşov, două din sistemul public, alte două din sistemul privat.
„Introducerea” a fost făcută la Clinica de Oftalmologie „Opticristal”, o unitate cu finanțare privată, cu dotări medicale performante, unde se pot realiza intervenții chirurgicale cu ajutorul tehnologiei de ultimă oră. Printre acestea, operaţii chirugicale de cataractă prin metoda facoemulsificării cu implant de cristalin artificial. „Intervenţia este efectuată cu ajutorul celei mai noi tehnologii la nivel mondial din domeniul oftalmologiei şi poate fi urmărită la nivel macro, prin intermediul unui videoproiector. Se folosește un aparat de ultimă generație, care emulsifică acel cristalin cataractat în mai puțin de cinci minute. Pacientul va coborî cu un cristalin nou, artificial, și va vedea”, a declarat oftalmologul brașovean, dr. Cătălina Păcurar, cu o experiență de peste 10.000 de astfel de intervenții.
Potrivit oftalmologului Mlădița Bazarcă „tehnologia modernă, acum și la Brașov, permite multor pacienți să scape de ochelari chiar dacă au dioptrii și cu două cifre. O altă parte bună este că anestezia se face doar cu picături, renunțându-se la neplăcutele injecții”. O altă metodă minim invazivă pentru recăpătarea vederii este cea utilizată cu ajutorul unui laser, de asemenea de ultimă generație. „Aici avem unul din cele trei aparate de acest tip existente în țară la ora actuală. Chirurgul își face primul treaba, apoi acționează laserul. Pacientul pleacă acasă imediat, fără a mai avea nevoie de ochelari. S-au rezolvat cazuri de miopie și cu 14 dioptrii, dar și numeroase hipermetropii sau astigmatism, inclusiv la copii”, a precizat oftalmologul Lucian Sârbu.
A urmat apoi o incursiune prin Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov. S-a intrat ca orice pacient, pe la „Triaj”, apoi la „Urgențe”. Invitaților noștri de peste hotare li s-a prezentat „viața reală” a pacienților români care ajung la Spitalul Județean, cu bune și cu rele… Și, avem și multe lucruri bune, inclusiv investiții. Ghidul nostru a fost dr. Gabriel Moraru, medic primar gastroenerolog, totodată preşedintele Colegiului Medicilor din Braşov.
Cea de-a treia unitate spitalicească vizitată a fost Spitalul de Boli Infecțioase Brașov, unde ne-a întâmpinat cu căldură managerul unității, dr. Felicia Constandiș, medic infecționist. Chiar dacă se așteptau să vadă condiții improprii pentru îngrijirea pacienților, așa cum ne-a mers vestea prin lume, invitații noștri au plecat plăcut impresionați. Robert Mitchell Thain a spus, chiar, că e vizibil și lăudabil efortul pe care-l face conducerea unității de a gestiona cu bune rezultate un astfel de spital, deși resursele financiare sunt reduse.
Ultimul obiectiv, un fel de „uau” pentru reprezentanții ONG-urilor din străinătate, a fost Spitalul „Sf. Constantin”, o unitate fresh, înființată în 2011. Pacienții care optează pentru tratamente și îngrijire medicală în acest spital se pot lăuda că „nicăieri nu e mai bine ca acasă”. De altfel, spitalul are deja în palmares câteva operații chirurgicale în premieră, atât la nivel județean, cât și la nivel național. Cel care ne-a introdus prin „tainele” spitalului a fost dr. Bogdan Moldovan, medic primar chirurgie generală. Acesta ne-a dezvăluit că aici se intenționează ca, în viitorul apropiat, să fie realizate chiar transplant de ficat.
Cum spuneam, avem cu cine, avem cu ce, dar ne lipsește ceva pentru o funcționare corectă a sistemului de sănătate. Să fie doar comunicarea?
„În România există voinţă, există tehnologia şi resursele necesare, chiar dacă nu sunt recunoscute de toată lumea, ceea ce este regretabil. Se poate observa cu ușurință nu numai dedicarea medicilor de a-şi face meseria, deşi aceştia întâmpină obstacole în sistemului medical românesc, ci şi faptul că au manifestat un interes activ pentru a facilita schimbarea de care este nevoie pentru ca lucrurile să se îndrepte într-o direcție firească, în tratarea corectă a pacientului, inclusiv la nivel psihologic, mental”, au concluzionat prietenii APAH-RO din organizațiile internaționale.
[fusion_builder_container hundred_percent=”yes” overflow=”visible”][fusion_builder_row][fusion_builder_column type=”1_1″ background_position=”left top” background_color=”” border_size=”” border_color=”” border_style=”solid” spacing=”yes” background_image=”” background_repeat=”no-repeat” padding=”” margin_top=”0px” margin_bottom=”0px” class=”” id=”” animation_type=”” animation_speed=”0.3″ animation_direction=”left” hide_on_mobile=”no” center_content=”no” min_height=”none”]
[/fusion_builder_column][/fusion_builder_row][/fusion_builder_container]