CEZAR IRIMIA. Scrisoare către Ministrul Sănătăţii, din partea APCR

Către Ministrul Sănătăţii Eugen Nicolaescu

Stimate domnule Ministru,

Stimate domnule Ministru Eugen Nicolaescu,

În acest an, trebuie să pornim la drum cu certitudinea că ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani nu se va mai repeta. Din păcate, anul trecut poate fi numit ,,anului luptei pentru supraviețuire” pentru pacienții români.

În calitate de președinte al Alianței Pacienților Cronici din România, întâlnesc din ce în ce mai multe cazuri disperate:
– pacienți care nu primesc aprobările pentru tratamentele la care au dreptul,
– pacienți care nu mai au bani pentru a-și achiziționa tratamentul,
– pacienți care nu mai găsesc în farmacii tratamentul prescris de medici,
– pacienți cărora li se refuză o şansă la viaţă similară cu a celorlalţi europeni,
– pacienți care părăsesc spitalele şi cabinetele medicale fără nicio speranță.

Am încercat în permanenţă să creez o punte de dialog între pacienți şi autorităţile din domeniul sanitar! Este adevărat! În ultimul timp au existat nenumărate întâlniri şi dezbateri privind drepturile pacienţilor, a existat deschidere, însă, din păcate nu a existat o finalitate pozitivă pentru pacienți. De fiecare dată, lipsa de acţiune a fost motivată de constrângerile financiare „moştenite” de la predecesori! Cei care am supravieţuit până astăzi, cei care am avut răbdare şi am suferit în tăcere aşteptăm de la guvernanţi o noua atitudine. Primul semn trebuie să fie legat de propunerea şi aprobarea unui buget decent pentru sănătate, adică pentru noi, cei care suntem pacienţi şi pentru copiii noştri cărora le dorim să nu ajungă în situaţia noastră.

Pentru a merge mai departe, România nu poate nega realitatea, iar statisticile europene arată care sunt cu adevărat rezultatele politicilor din domeniul sănătății:

  • În România sunt alocați pentru sănătate doar 250 euro pe cap de locuitor, față de media europeană de 1.800 euro
  • România este pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește procentul din PIB alocat sănătății – aproximativ 3,9% (de două ori mai puțin raportat la media europeană)
  • Avem aproximativ:
    • 2.000.000 bolnavi de hepatită
    • 1.500.000 bolnavi de diabet
    • 520.000 bolnavi de cancer
    • 12.000 bolnavi de HIV/SIDA
    • 2.000 bolnavi de hemofilie
    • 1.600 transplantaţi

Drepturile pacienţilor români trebuie respectate. Poate părea un paradox, tocmai pentru că drepturile nu pot fi negate. Din păcate drepturile au ajuns să fie condiţionate de fonduri, iar fondurile au fost condiţionate de mila unor politicieni care niciodată nu s-au tratat în România.

În timp ce în alte state europene durata medie de viață a populației crește, în România tot mai mulți oameni mor din lipsă de medicamente sau pentru că nu își permit să cumpere tratamentele recomandate de medici sau pentru că în ţara lor politicienii nu le-au mai permis în ultimii 5 ani accesul la tratamentele de ultimă generaţie. Am fost astfel consideraţi pacienţi de mâna a doua. Speranţa de viaţă în România este mai mică cu 5-6 ani faţă de media europeană. Peste tot în lumea civilizată sănătatea primeşte un procent crescător din ceea ce produce economia. Numai la noi nu. Prioritate au avut parcurile făcute în pădure, piscinele fără canalizare, patinoarele fără gheaţă şi panseluţele fără petale.

Acestea sunt problemele la care autoritățile trebuie să găsească soluții și am convingerea că dl. Ministru va fi un partener de dialog pentru noi. Știu că a militat pentru diagnosticare precoce, pentru programe naționale coerente, pentru eficientizarea sistemului de acces la tratament. Acest an este un test pentru domnia sa și sper că împreună vom găsi cele mai bune soluții! Această lună, când se construieşte bugetul ţării este un test pentru Guvern şi pentru Parlament să demonstreze că vor îndrepta ceea ce au criticat şi că vor aloca sănătăţii în 2013 cel puţin 5% din PIB.

Trebuie să amintesc că bolnavii cu cancer au fost printre cei mai afectați pacienți din sistemul medical românesc atât din cauza subfinanțării care a condus la măsuri restrictive introduse pe parcurs cât și a nerespectării unor prevederi legale europene sau naționale. Datele statistice demonstrează că impactul negativ asupra pacienților este foarte mare iar accesul la tratament foarte redus.

  • Bolnavi de cancer: 520.000
  • Cazuri noi pe an: 70.300
  • Riscul de a face cancer pana la 75 de ani: 21,1%
  • In tratament: 94.000 (numai 20% sunt tratati corespunzator)
  • Radioterapia asigură doar 12% din necesar
  • Mortalitate generală prin cancer pe an în Romania: 46.300

Ca președinte APCR, îmi mențin ca obiectiv principal îmbunătățirea accesului la tratamentele de care avem nevoie. De altfel, nu vreau decât ca principiile garantate prin Constituție , legislația națională și europeană să fie respectate!

Primul pas este recunoaşterea imediată de către Ministerul Sănătăţii şi a Guvernului a problemelor reale cu care se confruntă pacienţii cu boli cronice. Doar pornind de la datele actuale putem identifica soluțiile corecte!

În ceea ce privește soluțiile, APCR consideră necesară actualizarea trimestrială a listei medicamentelor compensate conform directivei 89/105 EC pentru ca și pacienții români să poată fi tratați așa cum sunt tratați ceilalți europeni.

În același timp, sunt necesare:

  • Creșterea finanțării sistemului sanitar până la cel puțin 6% din PIB până în 2014
  • Revenirea la situația de dinainte de 1 aprile 2011 și eliberarea tratamentelor injectabile în sistemul de farmacii cu circuit deschis, mai ales în cazurile în care administrarea se face în ambulator
  • Identificarea si implementarea  de solutii economic-fiscale pentru a se putea pastra accesul pacientilor la medicamente accesibile
  • Transparentizarea totală a procesului de aprobare a dosarelor pacienților cronici și a listelor de așteptare
  • Transparentizarea colectării și cheltuirii banilor în sistemul sanitar:

– taxa clawback care garanta eliminarea listelor de așteptare, facilitând pacienților accesul la tratament și șanse reale de supraviețuire;

– taxa pe viciu, taxa care inițial ar fi trebuit să o regăsim în sistemul de sănătate;

– contribuția cetățenilor.

Știm că este o perioadă dificilă, dar nu trebuie să uităm că o populație sănătoasă poate contribui activ la îmbunătățirea economiei unei țări!

Se vorbește despre creșterea accesului populației la tratamente medicale, dar toate guvernele din ultimii ani au rămas doar la stadiul de intenție. Se vorbeşte despre importanţa prevenţiei şi a diagnosticării precoce, dar totul a rămas pe hârtie.

Chiar dacă este greu, ne dorim ca Dl. Ministru Eugen Nicolaescu să înceapă să recunoască aceste greșeli de sistem, să le îndrepte şi să ajungem cât mai repede, cel puţin la nivelul anului 2008, an de referinţă pozitivă pentru noi pacienţii cronici.

Sperăm ca anul 2013 să fie momentul de cotitură în care se va trece de la vorbe la fapte. Domnul Ministru este un politician redutabil. Vom fi de partea domniei sale ori de câte ori va lupta pentru drepturile noastre, dar nu vom evita să-l criticăm dacă se va abate de la ceea ce a promis, dacă va proceda ca predecesorii săi, spunându-ne că totul este rezolvat în timp ce noi murim fără tratamente, dacă ne va dezamăgi.

Sistemul sanitar nu se poate construi pentru pacienţi fără pacienţi.

Îl asigurăm pe Dl. Ministru de tot sprijinul nostru, căci numai împreună putem reanima sistemul de sănătate din România. În acest sens am pregătit un protocol de colaborare cu MS.

Cu deosebită considerație,
Cezar Irimia,
Preşedinte „Alianţa Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România – APCR”