Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România îşi exprimă îngrijorarea cu privire la decizia Ministerului Sănătăţii de a elimina din lista de compensate a medicamentelor produsul Epoetinum alfa şi beta în cazul pacienţilor cu hepatită cronică virală B, C şi D, precum şi la pacienţii cu ciroză hepatică de etiologie virală B, C şi D.
În urma consultărilor pe care le-am avut cu mai mulţi medici gastroenterologi şi de boli infecţioase (care tratează pacienţi cu hepatite cronice virale) am aflat că există riscul să apară tot mai mulţi pacienţi care vor întrerupe tratamentul din cauza anemiei şi astfel vor fi bani aruncaţi pe fereastră pentru tratamentul antiviral deja urmat.
Suntem de părere că Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) vor avea ulterior costuri mult mai crescute, pentru că aceşti pacienţi vor solicita o nouă cură de tratament.
In consecinţă, facem un apel către decidenţi de a revizui acest aspect. Din punctul nostru de vedere, in caz extrem, ar putea fi impuse reguli mai severe în ceea ce priveşte folosirea eritropoetinei, dar în nici un caz eliminarea de pe lista de compensate. Să nu uităm că CNAS şi MS au redus deja costurile pentru aceste medicamente, încă din anii trecuţi, prin faptul că se compensează sută la sută doar cea mai ieftină eritropoetină de pe piaţă.
Potrivit specialiştilor, Eritropoetina este necesară la pacienţii care dezvoltă anemie, mai ales în cursul terapiei hepatitei C. Astfel, eliminarea acesteia de pe lista de compensate 100% va duce la diminuarea răspunsului virusologic susţinut, adică vindecarea hepatitei C, deoarece, compensator, va fi necesară scăderea dozei de ribavirină. Implicit, cum susţin toate studiile clinice, scăderea dozei de ribavirina determină o rată mult mai crescută de recădere a hepatitei C. În plus, aceste medicamente ajută pacientul aflat în tratament să depăşească mai bine stările de anemie de pe perioada tratamentului.
Chiar dacă în prospectul medicamentului nu este prevăzută folosirea acestor substanţe în anemia asociată tratamentului antiviral, atât în protocolul terapeutic românesc, cât şi în ghidurile de tratament european şi american este menţionată folosirea acestor medicamente în tratamentul suportiv. În plus, folosirea tratamentului adjuvant pentru anemie creşte semnificativ calitatea vieţii la pacienţii în tratament antiviral cu anemie, aspect important pentru pacienţi şi neglijat în România.
Pe de altă parte considerăm că Ministerul Sănătăţii trebuie să privească spre situaţia din România, o ţară cu prevalenţă destul de mare în ceea ce priveşte infecţia cu virusul hepatitic C şi B şi să ţină cont de posibilităţile românilor de a-şi achiziţiona un astfel de tratament. Nu ni se pare etic ca remediul pentru un efect secundar (anemia) la o terapie să fie pus în spatele pacientului care şi aşa plăteşte multe analize pe parcursul tratamentului, de multe ori pentru că analiza nu este compensată ori s-au terminat fondurile.
Mai jos aveţi protocolul terapeutic pe hepatite, publicat în Monitorul Oficial al României, precum şi articolul la care facem referire.
http://www.srgh.ro/fisiere/ordin%20MS.pdf
Anexa 7
Ghiduri terapeutice pentru tratamentul antiviral la pacienţii adulţi cu hepatită cronică virală B, C şi D, precum şi la pacienţii cu ciroză hepatică de etiologie virală B, C şi D
MEDICAŢIA ADJUVANTĂ TERAPIEI ANTIVIRALE ÎN HEPATITELE CRONICE
1. TRATAMENTUL ANEMIEI SECUNDARE TERAPIEI ANTIVIRALE
Utilizarea de Epoetinum alfa şi beta pentru susţinerea terapiei antivirale optime
Se administrează dacă Hb scade < 10 g / dl (sau scădere cu mai mult de 2 g în decursul unei săptămâni – de la o administrare la alta) pentru a preveni scăderea Hb sub 10g / dl şi în consecinţă modificarea dozelor de ribavirină.