Steatoza hepatica – ficatul gras

Steatoza hepatica – ficatul gras – este definita ca acumularea de grasime in exces la nivelul tesutului hepatic. Atunci cand acest proces este insotit de inflamatie, boala poarta numele de steatohepatita.

Steatoza hepatica poate fi :

  • Determinata de consumul de alcool
  • Independenta de consumul de alcool (NAFLD – Non Alcoholic Fatty Liver Disease)

Practic se considera ca factor cauzal alcoolul atunci cand poate fi dovedit un consum de peste 20 gr. alcool pur pe zi pentru femei si respectiv peste 30 gr. pentru barbati (1).

Atunci cand steatoza hepatica non-alcoolica se asociaza cu inflamatie, suferinta hepatica se numeste steatohepatita non-alcoolica (NASH). Aceasta entitate poate progresa spre ciroza si chiar spre hepatocarcinom.
Steatoza hepatica non-alcoolica este asociata cu obezitatea, toleranta alterata la glucoza (sau chiar diabet zaharat) si dislipidemia si a fost descrisa ca fiind manifestarea hepatica a sindromului metabolic.

Managementul actual al steatozei hepatice non-alcoolice se bazeaza in principal pe modificarea stilului de viata in ceea ce priveste alimentatia si activitatea fizica. Tratamentele medicamentoase care au fost incercate pana in acest moment nu au dat rezulate concludente.

Steatoza hepatica implica acumularea de trigliceride si alte lipide in hepatocite. Acest fenomen este rezultatul metabolismului defectuos al acizilor grasi ce poate fi determinat de dezechilibrul dintre aportul de energie (calorii) si consum, afectiuni mitocondriale (alcool), rezistenta la insulina sau defecte ale receptorilor sau enzimelor implicate in acest metabolism (2).

Factorii implicati in aparitia steatozei hepatice sunt :

  • Elementele sindromului metabolic (impreuna sau separate) : diabetul zaharat de tip 2 sau toleranta alterata la glucoza, obezitatea centrala, dislipidemia, hipertensiunea arteriala
  • Sindromul ovarelor polichistice
  • Consumul excesiv de alcool
  • Infometarea sau pierderea rapida in greutate (inclusiv dupa chirurgia bariatrica) – probabil prin eliberarea rapida in circulatie a unei mari cantitati de acizi grasi liberi
  • Nutritia parenterala exclusiva
  • Hepatita B, hepatita C sau infectia HIV
  • Medicamente: Amiodarona, Tamoxifen, Glucocorticoizi, Tetraciclina, Estrogeni, Metotrexat etc.
  • Tulburari metabolice
    • Boala Wilson
    • Tulburari de depozit ale glicogenului
    • Abetalipoproteinemia si hipobetalipoproteinemia
    • Galactozemia
    • Intoleranta ereditara la fructoza
    • Homocisteinuria
    • Boala Refsum
    • Deficienta sistemica de carnitina
    • Tirozinemie
    • Boala Christian – Weber

Sursa: Dr. George Gherlan,Medic Primar Boli Infectioase la Spitatul Victor Babes

 

 

Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.