Vaccinarea impotriva hepatitei B

·

Administrator

foto: beauty-healthcare.blogspot.com

In cazul in care exista riscul de a veni in contact cu virusul hepatitei B, vaccinarea previne aparitia hepatitei acute, care poate evolua catre cronicizare cu complicatii deseori mortale.

Vaccinarea este obligatorie pentru nou-nascuti, fiind cuprinsa in Programul national de imunizare, iar pentru grupele de risc si alte categorii de varsta, aceasta se poate face la cerere.

Dupa datele Organizatiei Mondiale a Sanatatii, aproximativ doua miliarde de persoane sunt infectate cu virusul hepatitei B, una din sase persoane suferind de hepatita cronica datorata acestui virus (1).
Vaccinarea impotriva hepatitei B este cea mai buna metoda de protejare, eficacitatea ei fiind de 95%. Vaccinul actioneaza prin formarea de anticorpi care te feresc de infectarile ulterioare cu virusul hepatitei B (VHB).

Cine beneficiaza de vaccinare?
In Romania, pentru nou-nascuti, vaccinarea impotriva hepatitei B este inclusa in cadrul Programului national de imunizare. Conform Calendarului de vaccinare, administrarea primei doze de vaccin se face in primele 24 de ore – 7 zile de la nastere, la maternitate, apoi la 2 luni si la 6 luni. La varsta de 9 ani, copii vor primi o noua doza de vaccin, pentru stimularea apararii imunitare care poate diminua in timp.
La nivel european, vaccinarea este recomandata pentru toti nou-nascutii, copiii si adolescentii care nu au fost vaccinati la nastere sau la scoala, precum si pentru adultii cu risc crescut de infectare.

Schema de vaccinare
Si la adulti, vaccinul se administreaza intramuscular in 3 doze (imunizarea propriu-zisa si doua rapeluri) timp de 6 luni. Schema obisnuita este la 0, 1 si 6 luni, cu un rapeluri din 10 in 10 ani. In unele cazuri se recomanda o schema rapida de vaccinare, cu administrarea dozelor la 0, 1 si 2 luni. In ultimul caz se recomanda un rapel la 12 luni dupa prima doza; intreaba doctorul cand e necesar urmatorul rapel. Pentru a oferi protectie pe termen lung este necesar sa se faca toate cele 3 doze. Vaccinul nu ofera protectie impotriva bolii la persoanele care sunt deja infectate cu virusul hepatitic B.

Cum te protejeaza vaccinul?
Prin vaccinare, organismul produce anticorpi, care te apara de infectarile ulterioare cu VHB. Deoarece virusul hepatitei D poate exista doar asociat cu virusul B, vaccinarea impotriva hepatitei B protejeaza si impotriva virusului hepatitei D, dar nu si impotriva altor forme de hepatita virala (A, C, E etc.). Exista insa si un vaccin combinat ce iti ofera protectie impotriva hepatitei B si a hepatitei A. Acesta se administreaza tot in 3 doze, pe parcursul a 6 luni.

Prin vaccinare se asigura atat prevenirea hepatitei B acute, cat si evolutia acesteia catre hepatita cronica si a urmarilor ei grave: ciroza si cancerul hepatic.

Contraindicatii
Vaccinul antihepatitic B este contraindicat persoanelor cu alergie severa la oricare dintre elementele vaccinului (cum sunt drojdia de bere, conservantii etc.), sau in cazul unei reactii alergice puternice dupa administrarea unei prime doze de vaccin. De asemenea, nu ti se va administra daca ai o boala insotita de febra. In cazul bolilor autoimune, consulta medicul de familie.

Cine trebuie sa se vaccineze impotriva Hepatitei B 

Virusul hepatitei B (VHB) este de 100 de ori mai infectios decat HIV. Aceasta inseamna un risc crescut de contaminare, chiar si la o singura expunere sau la o expunere de scurta durata la sange sau fluide corporale infectate cu VHB.

In infectia cu virus hepatitic B, viremia, respectiv cantitatea de virusi din sange si din fluidele corporale, este crescuta variabil, de la zeci de virusi la miliarde de virusi pe mililitrul de sange. De aceea, riscul de infectare cu VHB este foarte ridicat, chiar in cazul unor expuneri accidentale. In afara de masurile de prevenire a contactului cu virusul, vaccinarea este singura modalitate de prevenire a hepatitei B (acute si cronice), fiind recomandata in primul rand persoanelor care sunt expuse cel mai mult contractarii VHB. Prezinta un risc crescut de infectare cu virusul hepatitei B:

  • persoanele care intretin contacte sexuale cu un partener infectat cu VHB;
  • persoanele care au mai multi parteneri sexuali;
  • persoanele care au o boala cu transmitere sexuala (BTS);
  • persoanele homosexuale;
  • consumatorii de droguri injectabile;
  • persoanele care prin natura bolii lor, trebuie sa primeasca frecvent transfuzii de sange sau derivate de sange
  • bolnavii care fac dializa
  • familia, rudele si alte persoane care traiesc alaturi de cineva infectat cu virusul hepatitei B;
  • persoanele cu boli de ficat cronice, boli renale severe sau cele infectate cu virusul HIV;
  • personalul din sistemul medical si cel de siguranta publica (politie, pompieri etc.), expus, prin natura profesiei, la contactul frecvent cu sangele;
  • pacientii si personalul din centrele pentru persoane cu dizabilitati, precum si cei care vin in contact direct cu acestea (prin sistemul de ingrijire la domiciliu);
  • turistii care calatoresc in zone cu risc endemic mediu si ridicat de hepatita B (Canada – exceptand regiunea sudica, America Centrala, America de Sud (cu exceptia tarilor din zona sudica), Europa de Est, Europa de Sud-Est (fara Grecia si Turcia), Rusia, Orientul Mijlociu, Asia, Africa), conform hartii Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), privind aria de raspandire a hepatitei B1.

Nota:

Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.