„Vaccinarea este cea mai bună metodă de prevenţie pentru hepatita B”

Dr. Elena Beldescu – medic primar boli infecțioase
Director medical Spitalul Municipal Făgăraș, Brașov

Dimensiunea epidemiologică a fenomenului face din hepatitele virale un subiect de interes social, depăşind graniţele medicale, ale interesului ştiinţific. Această afecţiune are o implicare importantă ecomonic, legată de terapie şi prevenţie, dar şi o latură socială, legată de afectarea relaţiilor interumane, precum şi a capa cităţii sau incapacităţii de muncă. Dimensiunea socială a fenomenului cuprinde, de fapt, următoarele aspecte: alterarea calităţii vieţii pacienţilor, invaliditate temporară sau permanentă de muncă şi concedii medicale, pensionări de boală, costuri medicale importante.

Din anul 1965, când dr. Blumberg a descoperit primul marker serologic al unui virus hepatitic, virusul B-antigenul Australia, până în zilele noastre, datele medicale, schemele de tratament, evoluţia hepatitelor, profilaxia lor, etc. au evoluat enorm. Avem ghiduri terapeutice internaţionale pentru infecţia cronică cu virusul hepatitic B şi C. Cu toate acestea, infecţia cronică cu virusul hepatitic B reprezintă o problemă majoră de sănătate publică în întreaga lume.

Se estimează că peste două miliarde de persoane au fost infectate cu virusul hepatitic B, din care 350-400 milioane rămân purtători cronici de virus B. Infecţia cronică poate duce la dezvoltarea cirozei hepatice şi a insuficienţei hepatice. De asemenea, reprezintă cea mai frecventă cauză de carcinom hepatocelular. Calea de transmitere, modul şi momentul infectării au un impact deosebit asupra evoluţiei naturale a infecţiei acute cu virusul hepatitic B. Infectia cu virusul hepatitei B este acută sau cronică. Hepatita acută B poate evolua de la câteva săptămâni la câteva luni. Majoritatea bolnavilor cu hepatită acută se vor vindeca complet de boală şi nu vor prezenta probleme de sănătate legate de acestă infecţie pe termen lung.

Hepatita B cronică este mult mai gravă

La o persoană care suferă de hepatită cronică B, boala poate dura toata viaţa şi poate evolua către boli mai grave ale ficatului, inclusiv cancer hepatic. Între 15-25% dintre cei bolnavi cu hepatită cronică mor, în cele din urmă, din cauza complicaţiilor bolii.

Este neapărat necesar ca cei care suferă de hepatita cronică B sau sunt supuşi riscului de a se îmbolnăvi să îşi facă analize de sânge pentru depistarea şi monitorizarea hepatitei B. La persoanele adulte, sănătoase anterior, imunocompetente, infecţia acută se cronicizează rar, într-un procent de sub 5% din cazuri, în timp ce infecţia copilului prin transmitere verticală de la mamă la făt este urmată de cronicizare în procent foarte mare, de peste 90 %. Cele mai multe dintre persoanele care suferă de hepatita B nu prezintă semne sau simptome clinice specifice, dar sunt supuse unui risc foarte mare de a dezvolta ciroză sau cancer hepatic. De fapt, 15-25 % dintre acestea mor din cauza complicaţiilor bolii hepatice cauzate de VHB.

Ciroza, înlocuirea ţesutului normal al ficatului cu tesut conjunctiv cicatrizat, se dezvoltă în câţiva ani, din cauza leziunilor sau a infecţiei preexistente a ficatului. În cele din urmă, ciroza duce la insuficienţa hepatică, din cauza faptului că ţesutul hepatic afectat moare, iar capacitatea ficatului de a funcţiona se micşorează. Pe lângă ciroză, hepatita B este responsabilă de 80 % din cazurile de cancer hepatic, care este aproape întotdeauna mortal. Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că hepatita B este a zecea cauză de mortalitate din întreaga lume. Vaccinarea împotriva hepatitei B este cea mai bună metodă de prevenţie pentru hepatita B. În România, Programul Naţional de Imunizare Gratuită a Copiilor împotriva hepatitei B a fost introdus în anul 1995. Pentru restul populaţiei, vaccinul este disponibil în farmacii, contra cost.