Transplantul de ficat

Transplantul de ficat a inceput din anul 1963 la nivel mondial, iar in Romania de peste 10 ani, reprezentand o metoda moderna de tratament pentru bolile hepatice severe, dar care are anumite limite de aplicare, datorate in primul rand numarului redus de organe disponibile, comparativ cu necesarul.

Daca la inceputul aplicarii acestei metode, rata de succes era destul de redusa, in prezent tehnica s-a ameliorat, sansele de reusita apropiindu-se de 95% in majoritatea centrelor de transplant de ficat.

Cele mai frecvente indicatii ale transplantului de ficat sunt urmatoarele:

  • ciroza hepatica de orice cauza, cu mentiunea ca in ciroza de cauza alcoolica, trebuie sa existe o perioada de abstinenta sigura de minimum 6 luni; in ciroza hepatica, transplantul nu se face in stadiile de inceput, cand inca ficatul mai poate functiona bine ani de zile, dar nici in stadiile finale, cand pacientul nu poate suporta o interventie chirurgicala de amploarea transplantului;
  • cancerele de ficat fara metastaze;
  • boli hepatice autoimune;
  • boli genetice hepatice (hemocromatoza, amiloidoza, deficite de enzime);
  • insuficienta hepatica acuta de diferite cauze (toxice in special);
  • traumatisme ale ficatului.

In cazul in care pacientul care are o boala de ficat cu indicatie de transplant, are o infectie severa, cancer cu metastaze sau cancer in afara ficatului, boala de inima severa, HIV, dependenta de substante toxice, el nu este eligibil pentru transplant.

In afara de complicatiile care pot sa apara in orice interventie chirurgicala, dupa transplantul de ficat pot aparea: tromboza venelor sau arterelor hepatice, complicatii la nivelul canalelor biliare cu icter, sangerari in cavitatea abdominala, respingerea ficatului imediat dupa transplant sau mai tarziu, reaparitia bolii pe ficatul transplantat (daca este de cauza virala sau autoimuna). Dupa 15 ani de la transplant ficatul functioneaza la 50-60% dintre pacienti.
Desi se poate crede ca un pacient care a primit un ficat nou este o persoana sanatoasa, acest lucru nu este real. Pacientul transplantat trebuie sa urmeze toata viata tratament de prevenire a respingerii organului primit, iar daca boala de ficat a fost de cauza virala sau autoimuna, trebuie sa urmeze si tratamentul specific fiecareia dintre aceste forme

Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.