Houston NPA și Filiala Cluj APAH-RO (Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice România) au organizat în perioada 5-6 aprilie conferința regională a pacienților cu afecțiuni hepatice: Hepatopac. Cea de-a doua ediție a evenimentului a avut loc la Cluj-Napoca și a reunit peste 100 de participanți: pacienți cu afecțiuni hepatice, familiile acestora și medici interesați de patologia hepatică. Obiectivul Hepatopac este acela de a crește gradul de informare medicală a bolnavilor cu afecțiuni hepatice cronice și a apropiaților. Coordonatorul științific al evenimentului a fost prof. dr. Vasile Andreica, șef secție Institutul Regional de Gastroenterologie Cluj.
5,6% din pacienții infectați cronic cu hepatită virală B se află în România
În cadrul celei de-a doua ediții Hepatopac, organizatorii și-au propus să abordeze problemele pacienților cu boli hepatice cronice atât din perspectivă medicală, cât și din perspectivă socială. Vineri, pe 5 aprilie au fost explorate diferite aspecte medicale ale afecțiunilor hepatice și modul în care fiecare dintre acestea influențează stilul de viață al pacienților. Lectori cu experiență în tratarea hepatitelor cronice au încercat să facă prezentările cât mai accesibile și atractive pentru pacienții cărora li s-au adresat.
Prof. dr. Vasile Andreica a prezentat zonele endemice ale infecției virale cronice, grupele de risc pentru care se recomandă testarea pentru hepatita B și C și diferitele căi de transmitere ale infecției virale, în vreme ce dr. Roxana Zaharia (Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie) a explicat diferitele tipare de evoluție naturală ale infecțiilor virale de tip B, C și D. Prof. dr. Vasile Cristea și dr. Nicolae Miron și-au îndreptat atenția către investigațiile de laborator care se realizează în cazul hepatitelor virale.
Conf. dr. Paula Szanto (Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie Cluj) a realizat o sinteză a mijloacelor actuale de tratament și a perpectivelor terapeutice în hepatitele cronice virale. A precizat, de asemenea, că din 350 de milioane de persoane infectate cu hepatită B la nivel global, 5, 6% dintre pacienți se află în România.
De ce sunt diagnosticate atât de târziu aceste afecțiuni? -a fost întrebarea la care a încercat să răspundă printr-o prezentare concisă dr. Liliana Dina, investigând manifestările clinice ale hepatitelor cronice virale.
Efectele adverse ale tratamentului cu interferon au fost abordate în prezentarea dr. Lidia Ciobanu. Cele mai frecvente efecte secundare ale terapiei antivirale sunt fatigabilitatea (64% dintre cazuri), cefaleea (60%), febră (46%), mialgii (56%) și insomnii (48%). La acestea se adaugă grețurile, iritabilitatea, anorexia, dermatita, depresia. Acestea sunt doar o parte din cauzele care pot determina ca bolnavul să întrerupă tratamentul. Motivați fie de reacțiile fizice neplăcute la tratament, fie de schimbările psihice aduse de boala cronică, până la 12 procente din pacienți întrerup tratamentul cu interferon.
Hepatita virală cronică impune un nou stil de viață
Asist. univ. dr. Claudia Hagiu (Universitatea de Medicină și Farmacie Cluj-Napoca) a vorbit despre adaptarea stilului de viață al bolnavilor cu hepatită cronică virală, insistând asupra dietei corespunzătoare, efectele fumatului și consumului de alcool asupra tratamentului, influența anturajului asupra stării psihice și dozarea efortului fizic.
Dr. Adriana Cavași (UMF „Iuliu Hațieganu”) a răspuns, pe rând, întrebărilor pe care le-ar putea pune femeile infectate cu hepatită cronică virală care își doresc un copil. În medie, riscul transmiterii infecției de la mamă la făt este de 40%
Vaccinarea împotriva hepatitelor B și C a fost subiectul expunerii realizate de dr. Dana Matei, care a oferit detalii despre structura virusurilor hepatice, despre profilaxia preexpunere, schema de vaccinare și profilaxia postexpunere în cazul hepatitei B și despre absența vaccinului în cazul hepatitei C.
Cerasela Libeg, specialistă în psihologie și psihoterapie, a susținut o prezentare despre rolul psihologului în viața bolnavului cronic, trecând în revistă fazele asimilării ideii de boală, atitudinile bolnavului față de afecțiune, dezvoltarea personală în confruntarea cu boala, gândirea rațională vs. gândirea irațională și controlul reacțiilor emoționale în cazul bolnavilor cronici.
În cea de-a doua zi a evenimentului, accentul s-a mutat pe latura socială a problemelor pacienților cu afecțiuni hepatice.
Doctor Nicoleta Molnar de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Cluj le-a vorbit participanților despre activitatea instituției și despre evaluarea gradului de handicap în afectarea funcțiilor hepatice. La eveniment au fost prezenți, de asemenea, reprezentanți ai Direcției de Sănătate Publică Cluj-Napoca și ai Casei Județene de Asigurări de Sănătate (medic șef Adriana Vlad, dr. Sorin Cosnarovici, dr. Ana Oros, dr. Țigănilă Nicușor, medic expert în Comisia de expertiză medicală a capacității de muncă Cluj). Alături de pacienți a fost și dr. Vasile Grumaz, specialist boli interne, un colaborator apropiat și foarte implicat al APAH-RO Filiala Cluj. Dr. Grumaz a vorbit, de asemenea, în numele deputatului de Cluj Elena Uioreanu.
Peste 2 milioane de români trăiesc cu virusul hepatitei B și C
Estimările arată că peste 2 milioane de români trăiesc cu virusul hepatitei B sau C. În prezent, doar 1% dintre cei infectați cu virusul hepatitei B au acces la tratament și sub 1% în cazul celor infectați cu virusul hepatitei C. Netratată, hepatita B evoluează în ciroză hepatică la 30% din pacienți, iar virusul hepatitei B e responsabil de 70% din cancerele hepatice primitive. În cazul hepatitei C, aproximativ 80% din infecțiile acute se cronicizează. Un sfert din cei cu hepatită cronică C dezvoltă ciroză hepatică, iar unul din cinci pacienți cu hepatită cronică C dezvoltă cancer hepatic.
Prima ediție Hepatopac a avut loc în martie 2012, la Cluj și a reunit peste 100 de pacienți, aparținători și cadre medicale. Manifestarea a fost coordonată științific de prof. dr. Vasile Andreica (Institutul Regional de Gastroenterologie Cluj). Printre principalele teme abordate la ediția inaugurală s-au aflat: complianța la tratament, perspectivele tratamentului pentru hepatitele cronice virale, stilul de viață al pacienților cu afecțiuni hepatice și discriminarea acestora pe plan social.
[fusion_builder_container hundred_percent=”yes” overflow=”visible”][fusion_builder_row][fusion_builder_column type=”1_1″ background_position=”left top” background_color=”” border_size=”” border_color=”” border_style=”solid” spacing=”yes” background_image=”” background_repeat=”no-repeat” padding=”” margin_top=”0px” margin_bottom=”0px” class=”” id=”” animation_type=”” animation_speed=”0.3″ animation_direction=”left” hide_on_mobile=”no” center_content=”no” min_height=”none”]
[/fusion_builder_column][/fusion_builder_row][/fusion_builder_container]