Hepatita B

Hepatita B

Hepatita virala B – este o infectie produsa de virusul hepatitic B

Simptome

– posibil niciunul la prima infectie cu acest virus
– coloratia galbena a pielii cu acets virus 
– oboseala
– lipsa poftei de mancare
– greata
– dureri la etajul abdominal superior 
– dureri articulare


Infectia cronica HVB in zonele endemice determina

– aproximativ 60-90% din hepatocarcinoame la adult 
– aproape 100% din hepatocarcinoame la copii

Imunizarea pentru HBV a inceputa in 1984 la populatia nativa din Alaska si a determinat ca din:

– 1992 sa nu se mai consemneze niciun caz de hepatita acuta cu HBV la populatia de sub 25 ani
– 1999 sa nu se mai consemneze niciun caz de hepatocarcinom la populatia de sub 25 ani

Grupuri tinta

Vaccinul cu hepatita B este indicat pentru:
– toti copiii si adolescentii mai mici de 19 ani care nu sunt vaccinati sau vaccinati incomplet impotriva virusului B
– copii si adolscentii cu status de vaccinare necunoscut sau nesigur 
– copii si adolescentii carora li s-au administrat doze de vaccin Hep B care au fost administrate necorespunzator

Mama HbsAg-pozitiv sau mama cu alte dovezi ale infectiei cu HVB:

– In cel mai scurt timp si in termen de 12 ore, sugarii nascuti de femei care sunt HBsAg- pozitiv sau de femei ale caror rezultate HBsAg prenatale nu sunt disponibile in momentul nasterii dar care au alte dovezi ale infectiei cu VHB materna trebuie sa primeasca algoritmul 1
– Prima doza de vaccin Hep B cu un singur antigen intramuscular (IM)
– HBIG 0,5 ml IM

Vacinul HepB si HBIG trebuie administrate in diferite locuri anatomice indiferent de greutatea la nastere sau de terapia antivirala materna pentru incarcatura virala hepatica B ridicate in timpul sarcinii.
Riscul transmiterii parentale la sugarii nascuti de mame HBsAg pozitiv este de pana la 90% fara imunoprofilaxie (25-26 la suta)

Vacinurile trebuie administrate intramuscular deoarece depunerea vacinului in tesutul adipos are ca rezultat o rata de seroconversie mai mica. Astfel deltoidul este locul preferat la adulti in timp ce vastus lateralis este preferat la sugari.

Pentru majoritatea pacientilor continuam sa folosim vaccinurile recombinate impotriva hepatitei B- Engerix B , Recombivax HB
Vaccinul recombinat impotriva hepatitei B care utilizeaza imunostimulator (HepB – CpG) poate fi cel mai potrivit pentru pacientii care nu au posibilitatea de a se conforma seriei de 3 doze.

Prima doza a vaccinului poate fi administrata imediat dupa ce au fost obtinute rezultatele testelor de screening.
Este important ca screenngul sa nu prezinte o bariera in ingrijirea pacientului, iar administrarea vaccinului impotriva hepatitei B la persoanele infectate sau imune nu va avea ca rezultat rezultate specifice.
Pacientii care au eliminat HBV, de obicei nu beneficiaza de vaccinare suplimentara chiar daca nivelul anti HBs este scazut. Astfel de pacienti vor fi capabili sa efectueze un raspuns imun adecvat in cazul in care vor fi reaprovizionati cu VHB – singura exceptie ar putea fi pacientii care au izolate anti HBc.

Persoane cu risc crescut sporit de infectie VHB:

– persoane cu mai multi parteneri sexuali 
– persoane care si-au injectat vreodata droguri
– persoanele care locuiesc sau lucreaza unde prevalenta este mai mare decat la populatia generala
– persoanele incarcerate
– lucratorii din domeniul sanatatii si din domeniul sanatatii publice expusi la sange 
persoane cu anumite comorbiditati
– pacientii cu boala renala in stadiul terminal inclusiv cei cu hemodializa cronica 
– pacientii care necesita transfuzii
– pacientii cu afcetiuni hepatice cronice (ciroza, boala hepatica grasa, boala hepatica autoimuna) 
– persoane infectate cu HIV 
– persoane infectate cu HCV
– pacientii cu diabet zaharat
– toate persoanele care nu au fost vaccinate si calatoresc in zonele cu prevalenta intermediara pana la mare

Contactii persoanelor HBsAg:

– familiali
– sexuali
– contact cu ace ce previn de la persoane HBsAg pozitiv

Recomandare de vaccinare adulti:

– Pentru adulti vaccinarea este recomandata pacientilor fara dovezi ale infectiei anterioare cu virusul hepatitei B care prezinta un risc crescut de a se infecta cu VHB

Transmitere:

– pe verticala de la mama la copil in timpul travaliului sau al nasterii
– prin contact sexual
– prin expunerea la sange contaminat cu fluide ale corpului
– sugarii nascuti la femeile HBsAg pozitiv prezinta un risc crescut de infectie cu VHB
– adolescentii prezinta un risc crescut ca urmare a comportamentului sexual sau a consumului de droguri prin injectare 
– achizitionarea de VHB in timpul copilariei este asociata cu un risc crescut de a dezvolta infectie cronica HBV

Complicatii:

– cronicizare
– ciroza hepatica
– cancer hepatic
– cu cat este persoana mai tanara la infectie, cu atat posibilitatea de cronicizare este mai mare 
-vacinurile hepatitice B sunt foarte sigure si rata globala de seroconversie este de 90%

Rata de protectie scade o data cu cresterea varstei de la peste 90% la copii si adulti tineri la 86% in al patrulea deceniu si la 47% in deceniul al saselea. 
Rata raspunsului este usor mai scazuta la persoanele obeze, la fumatori si la barbati si semnificativ mai scazuta la pacientii cu diabet zaharat, ciroza, insuficienta renala cronica, transplant de organe, copii cu boala celaica.

– primele 24 ore – vaccin hep B
– la nivelul anului 2016 – pentru copiii in varsta de 18 luni – acoperirea vaccinala la nivel national a inregistrat valori de 87% pentru hepatita B

Vacinare HBV

– 3 doze – 0,1 – 6 luni 
– 2 saptamani anterior sau 3 luni dupa chimioterapie 
– la pacientii nevaccinati sau cu titlu insuficient de anticorpi

Exista mai mult de doua miliarde de persoane cu evidenta serologica a infectiei cu virusul hepatitei B la nivel mondial, dintre acestia 292 de milioane sunt purtatori cronici. 
Aproximativ 686.000 decese apar anual legate de hepatita B.
In ciuda progreselor in terapia antivirala doar o mica parte dintre pacientii cu hepatita cronica B vor avea un raspuns sustinut.
Astfel prevenirea primara prin vacinare care sa creasca masa imuna ramane principalul obiectiv in controlul infectiei cu VHB.

sursa- Conferinta Nationala – Prezent si viitor in vaccinologie – 2019

Conferentiar – Dr. Irina Magdalena Dumitru

2019-04-22T12:01:35+00:00