EnglishGermanRomanian

Dietoterapia in hepatita cronică

Dietoterapia in hepatita cronică

Alimentaţia acestei categorii de bolnavi trebuie să fie cel puţin normocalorică, iar în caz de denutriţie concomitentă va fi chiar hipercalorică.

Se va asigura un aport optim de proteine, în special dintre cele cu valoare biologică mare, cu conţinut complet în aminoacizi esenţiali şi în proporţii adecvate pentru sinteza proteinelor proprii organismului.

Raţia de grăsime va fi normală sau moderată, folosindu-se mai ales cele care sunt mai bogate în acizi grasi saturaţi. Glucidele vor proveni din fructe, legume sau cereale, mai puţin din dulciuri concentrate, avînd în vedere că la aceşti bolnavi există adesea – concomitent – şi scăderea toleranţei la hidraţii de carbon. (…)

Se vor evita mesele abundente, preparatele laborios realizate, cele condimentate excesiv sau cu condimente interzise, mesele la ore neregulate, cele servite cu mai putin de două ore înainte de culcare, ca şi consumarea de lichide în timpul mesei. De regulă, se vor servi cinci mese pe zi, dintre care două gustări.

Alimente permise în hepatita cronică

carnea de vită, viţel, pasăre, peşte, proaspătă şi slabă, şunca presată. Carnea se va da fiartă, friptă, înăbuşită sau ca tocătură dietetică;

lapte dulce sau bătut, iaurt, brânză de vaci proaspătă, caş, urdă, brânzeturi dietetice din comerţ, desodate;

ouă preparate, fierte moi, ochiuri româneşti, omletă dietetică sau în preparate, 1 ou la 2-3 zile. În cazuri mai avansate de boală se va da numai albuş de ou, iar gălbenuşul de ou în preparate dietetice, 2 pe săptămână;

grăsimi foarte proaspete: unt, margarina, frişcă, smântână, ulei, toate adăugate proaspete la preparate sau fierte în acestea şi în cantităţi rezonabile;

pâinea albă sau intermediară, veche de o zi;

făinoasele rafinate: griş, orez, macaroane, spaghete, tăiţei, etc;

legume proaspete, sărace în celuloză: carote, morcovi, dovlecei, conopidă, roşii, ardei gras, cartofi, fasole verde, sfeclă, lobodă, salată verde, etc., pregătite ca salate crude sau coapte, în supe, ciorbe, mâncăruri de legume sau cu carne, ca budinci, sufleuri, soteuri, piureuri;

fructele sunt, în general, permise toate, ca sucuri de fructe, compoturi, salate de fructe, în preparate (gelatine, prăjituri cu aluaturi dietetice, sufleuri), ori ca peltea, marmeladă sau gem;

deserturile se vor pregăti din fructe, branză de vaci, ou, lapte şi făină;

sosurile se vor pregăti dietetic, cu făina diluată în apă rece şi adăugată la preparatul care fierbe pe foc, împreună cu grăsimea;

condimente: sunt permise numai cele aromate (cimbru, tarhon, dafin, verdeţuri, vanilie, scorţişoară);

supe: creme de legume, supe făinoase, supe slabe de carne sau de roşii, borş rusesc, borş de sfeclă;

sosuri: toate sosurile dietetice, fără rântaş şi ceapă.
Alimente interzise

carnea grasă sau bogată în ţesut conjunctiv: porc, oaie, gâscă, raţă, mezeluri nedietetice, cărnurile prăjite (şniţel, paneuri), tocătura nedietetică (pregătita cu ceapă prăjita şi cu condimente interzise);

brânzeturi fermentate, foarte grase sau foarte sărace;

ouă prăjite sau incluse în preparatele nedietetice, ori fierte tari;

untura, slănina, seul, grăsimile prăjite de orice fel;

pâinea neagră, pâinea proaspătă, făinoasele nerafinate;

legumele cu celuloză dură (ceapă, castraveţi, ridichi, linte, fasole boabe, mazăre, bame) sau cele pregătite cu multă grăsime;

fructele oleaginoase: nuci, alune, măsline;

deserturile preparate cu multă grăsime sau mult ou, ciocolată, cacao şi toate derivatele lor;

băuturile excitante (cafeaua, cacao, ceai rusesc), băuturile alcoolice de orice fel (inclusiv berea, vinul);

condimente iuţi, iritante: ardeiul iute, boiaua iute, ceapa, usturoiul, piperul, muştarul, hreanul;

orice aliment prea sărat sau conservat în sare: sarea se va da în cantităţi normale, dar nu în exces.
(Informatiile au fost preluate din cartea “Dietoterapie. Practica. 800 de retete culinare”, de Laurentiu Cernaianu, Bucuresti, Editura All, 2002)

2009-08-30T22:31:42+00:00