VHB, virusul care cauzează hepatita B, se poate transmite prin sânge ori de la mamă la copil, în timpul naşterii sau prin fluide corporale (spermă, secreţii vaginale, salivă). Virusul se transmite prin:
- contacte sexuale neprotejate;
- reutilizarea sau folosirea în comun de ace, seringi, alte obiecte de uz personal (periuţe de dinţi, aparate de ras etc.) sau cosmetic, medical şi stomatologic, contaminate şi nesterilizate corect;
- venirea în contact direct cu sângele, chiar şi uscat, sau cu rănile deschise ale unei persoane infectate;
- prin piercing-uri şi tatuaje cu ace şi instrumente nesterile.
Virusul hepatitei B este de 100 de ori mai infecţios decât HIV şi de 10 ori mai mult decât cel al hepatitei C. În plus, el rezistă o perioadă considerabilă de timp în condiţiile mediului extern (de exemplu, pe instrumente care au venit în contact cu sânge contaminat şi nu au fost sterilizate corect) cel puţin 7 zile, timp în care poate infecta persoanele care sunt expuse la el.
Virusul hepatitei B nu se transmite prin: aer, alimente, apă, tuse, strănut, alăptare, atingere, îmbrăţişare, strângerea mâinilor.
Vaccinul este singura modalitate de a preveni hepatita B, în forma acută şi cronică