7 aprilie, Ziua Mondială a Sănătății

Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România, membră COPAC şi a Alianţei Mondiale pe Hepatită, a susţinut mereu, iar în condiţiile sistemului sanitar din prezent cu atât mai mult, că hepatita trebuie recunoscută de urgenţă ca o problemă de sănătate publică, iar un program de depistare a acestei boli este mai mult decât necesar.

Un program de screening este o necesitate ce nu ar trebui ignorată de autorităţi, ţinând cont de previziunile sumbre în ceea ce priveşte această patologie pentru România în următorii ani. Din păcate, sunt mulţi pacienţi care află absolut întâmplător că au boala, când au primele simptome reale, asta însemnând şi ciroză sau un grad avansat al bolii. În prezent, peste 6.500 de pacienţi cu hepatită cronică de tip B, C şi D şi ciroză hepatică, din mai multe judeţe din ţară, aşteaptă tratamentul salvator pe listele de aşteptare, similar cu ale disperării. Aproximativ 700 dintre ei aşteaptă o a doua şansă şi speranţa unor noi terapii care să le salveze viaţa.

Mai mult, discrepanţa dintre judeţe în privinţa accesului la tratament se măreşte de la o lună la alta, ajungându-se chiar la diferenţe de peste un an. “Am cerut de mai multe ori reprezentanţilor Caselor de Asigurări de Sănătate să se implice pentru a găsi o soluţie în a rezolva situaţia din judeţele cu probleme, unde se aşteaptă aproximativ doi ani pentru a primi tratamentul antiviral. Să fii trecut pe lista de aşteptare a unor judeţe precum Iaşi, Galaţi, Brăila, Bihor sau Neamţ amplifică ghinionul de a avea hepatită cronică, întrucât îl poate costa pe pacient agravarea bolii. Cine poate garanta că starea de sănătate a acestuia nu se va schimba în perioada de aşteptare? Cine plăteşte pentru zecile de drumuri, pentru stresul fiecărei luni de aşteptare?”, a declarat preşedintele APAH-RO, Marinela Debu.

Situaţia gravă a unor case judeţene este evidenţiată şi în cifre relevante. În timp ce Comisia Specializată a CAS a solicitat în luna ianuarie, de exemplu, 750 de dosare, de la Casele Judeţene nu s-au primit decât 500 de dosare la nivel naţional. S-a spus că din lipsă de fonduri. Este inuman ce se întâmplă. Aproximativ 500 de pacienţi asteaptă tratamentul de doi ani doar în judeţul Iaşi, iar peste 300 la Galaţi. La CAS Bucureşti se înregistrează şi cea mai lungă listă de aşteptare, de aproximativ 900 de pacienţi, în timp ce judeţul în care există cea mai scurtă listă este Covasna. “Din păcate, în ciuda eforturilor pe care le fac medicii şi a previziunilor sumbre, numărul pacienţilor care îşi descoperă boala este încă mic, comparativ cu prevalenţa estimată pentru ţara noastră, de aproximativ 3.25% în ceea ce priveşte hepatita C, spre exemplu. Ce vină au aceşti pacienţi că sunt afectaţi de virusul B, C sau D? Ei sunt, totuşi, plătitori către sistemul de sănătate. Autorităţile române trebuie să îşi asume implementarea rezoluţiei 63.18, a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, aprobată anul trecut, în luna mai, şi semnată de 193 de ţări, printre care şi România”, a adăugat Marinela Debu.

****

REZOLUTIE

A 63-a Adunare Mondiala a Sanatatii
WHA 63.18

Articolul din Program nr. 11.12
21 Mai 2010


Hepatita Virala

Avand in vedere raportul cu privire la Hepatita Virala

[i]

Luand in considerare faptul ca 2 miliarde de oameni au fost infectati cu virusul hepatitei B si ca aproximativ 350 milioane de oameni traiesc cu o forma cronica a bolii;

Avand in vedere ca hepatita cu virus C inca nu poate fi prevenita prin vaccinare si aproximativ 80% din infectiile cu virusul hepatitei C se cronicizeaza;

Luand in considerare gravitatea hepatitei virale ca si problema globala de sanatate publica precum si nevoia de pleda pentru aceasta pe langa guvernele nationale, partied si populatie, in sensul organizarii actiunilor de promovare a sanatatii, de prevenire a bolii, diagnosticare si tratament;

Exprimandu-ne ingrijorarea fata de lipsa progresului in domeniul prevenirii si controlului hepatitei virale in tarile in curs de dezvoltare, in special din Africa Sub-Sahariana, datorita lipsei accesului la tratament si ingrijire corespunzatoare, accesibila, precum si lipsa unei abordari integrate a masurilor de prevenire si control a bolii;

Luand in considerare nevoia unei abordari globale a tuturor formelor hepatitei virale- cu o atentie speciala acordata hepatitei virale de tip B si C, care inregistreaza rate ale morbiditatii mai mari;

Tinand cont de faptul ca una din caile de transmitere a virusului hepatitei B si C este cea parenterala si ca Adunarea Mondiala a Sanatatii, prin hotararea WHA 28.72 cu privire la furnizarea produselor pe baza de sange  (si sange omenesc), a recomandat dezvoltarea serviciilor nationale publice de donare a sangelui iar
prin hotararea  WHA58.13 a convenit infiintarea unei Ziua Internationala a Donatorilor de Sange, iar Adunarea Sanatatii a recunoscut in ambele hotarari nevoia de sange sigur, sanatos pentru primitorii de sange;

Reafirmand hotararea WHA45.17 cu privire la imunizare si calitatea vaccinului care a indemnat Statele Membre sa includa vaccinul pentru hepatita B in programul national de imunizare;

Luand in considerare nevoia de a reduce ratele mortalitatii cauzata de cancerul de ficat precum si faptul ca hepatitele virale sunt responsabile pentru 78% din cazurile de cancer la ficat;

Luand in considerare legaturile de colaborare dintre masurile de prevenire si control  pentru hepatita virala si masurile pentru boli infectioase cum ar fi HIV si alte boli cu transmitere sexuala sau cu sange infectat;

Recunoscand nevoia de a reduce incidenta, de a preveni si controla hepatita virala, de  spori accesul  la un diagnostic correct si de a oferi programe corespunzatoare de tratament in toate regiunile;

Recunoscand nevoia crescanda pentru o acoperire universala a practicilor referitoare la injectii in conditii de siguranta, asa cum au fost promovate de Reteaua Globala de Injectii Sigure WHO,

1.         HOTARASTE ca ziua de 28 Iulie sa fie desemnata ca Ziua Internationala a Hepatitei pentru a oferi astfel oportunitatea educarii si intelegerii mai bune a hepatitei virale ca si problema globala de sanatate publica  si de a stimula consolidarea masurilor de prevenire si control a acestei boli in statele membre;

2.         Indeamna Statele Membre:
(1) sa implementeze si/sa imbunatateasca sistemele de supraveghere epidemiologica si de a intari capacitatea laboratoarelor, cand e necesar, pentru a genera informatii corecte, sigure pentru  a genera informatii serioase, sigure pentru ghidarea masurilor de prevenire si control a bolii.

(2) sa sprijine sau sa puna in practica o abordare integrata si eficienta din punct de vedere al costului de a preveni, controla si gestiona hepatita virala luand in considerare legaturile cu infectiile asociate cum ar fi HIV prin colaborare multisectoriala intre institutiile de sanatate si institutiile educationale, organizatiile neguvernmentale si societatea civila, inclusive masuri ce intaresc siguranta si calitatea si reglementarea produselor pe baza de sange.

(3) de a incorpora in contextul lor specific politicile, strategiile si instrumentele recomandate de WHO pentru a defini si implementa actiuni de prevenire, masurile de diagnosticare si furnizarea asistentei catre populatia afectata de hapatita virala inclusive pentur populatia migratoare si vulnerabila.

(4) de a intari sistemele nationale de sanatate pentru a aborda prevenirea si controlul hepatitei virale efectiv prin asigurarea promovarii sanatatii si supravegherii nationale, incluzand instrumente de prevenire, diagnosticare si tratare a hepatitei virale, vaccinare, informare, comunicare si siguranta injectiilor.

(5) sa furnizeze strategii de vaccinare, masuri de control a infectiei si mijloace de injectare sigure pentru persoanele care lucreaza in domeniul sanatatii

(6) sa foloseasca resurse nationale si internationale, fie umane sau financiare, sa furnizeze suport ethnic pentru consolidarea sistemului de sanatate pentru a oferi populatiilor locale cele mai accesibile si mai eficiente interventii care sa se potriveasca nevoilor din diverse situatii epidemiologice locale;

(7) sa ia in considerare, daca este cazul, mecanismele legislative nationale pentru a folosi facilitatile cuprinse in Acordul pentru Comert- Aspecte legate de Drepturile de Proprietate Intelectuala cu scopul de a promova accesul la anumite produse farmaceutice[ii];

(8) de a lua in considerare, oricand e cazul, folosirea mijloacelor administrative si legale existente pentru a promova accesul la tehnologiile de prevenire, diagnosticare si tratare a hepatitei virale;

(9) sa dezvolte si sa implementeze instrumentele de monitorizare si evaluare pentru a putea evalua progresul inregistrat in sensul reducerii poverii reprezentate de hepatita virala  si de a ghida strategiile bazate pe probe (dovezi) pentru elaborarea unor politici referitoare la activitatile de prevenire, diagnosticare si tratare a bolii;

(10) sa promoveze respectarea zilei de 28 iulie in fiecare an sau o alta zi pe care o alege Statul Membru ca si Ziua Internationala a Hepatitei;
(11) sa promoveze siguranta totala a injectarii la toate nivelurile sistemului national de sanatate;

3.         I se solicita Directorului General:
(1) sa stabileasca, impreuna cu Statele Membre, liniile directoare necesare, strategiile, scopurile cu termene date si instrumentele de supraveghere, prevenire si control a hepatitei virale;

(2) sa ofere sprijinul necesar pentr dezvoltarea cercetarilor stiintifice legate de prevenirea, diagnosticarea si tratarea heatitei virale;

(3) sa imbunatateasca evaluarea impactului economic regional si global si estimarea poverii reprezentate de hepatita virala;
(4) sa sprijine, in mod coresunzator, Statele Membre cu resurse limitate in desfasurarea evenimentelor pentru a marca Ziua Internationala a Hepatitei;

(5) sa invite organizatiile international, organizatiile financiare si alti parteneri sa ofere sprijin si sa atribuie resurse pentru consolidarea sistemelor de supraveghere, a programului de prevenire si control, a capacitatii de diagnosticare si de efectuare a testelor de laborator, si a managementului hepatitei virale in tarile in curs de dezvoltare intr-o maniera echitabila, eficienta si corespunzatoare;

(6) sa consolideze Reteaua Globala pentru Siguranta Injectiilor  WHO;

 (7) sa colaboreze cu alte organizatii din sistemul Natiunilor Unite, arteneri, organizatii international si alti factori relevant in consolidarea accesului la tratamente accesibile in tarile in curs de dezvoltare;

(8) sa raporteze in cadrul celei de-a 65 Adunari Internationale a Sanatatii, prin Consiliul Executiv, cu privire la implementarea acestei rezolutii.

A opta intalnire in plen, 21 Mai 2010
A63/VR/8

________________________________

[i] Document A63/15[ii] Consiliul General al WTO in Hotararea sa din 30 August 2003 (referitoare la
Implementarea  paragrafului 6 din Declaratia Doha cu privire la Acordul TRIPS si Sanatatea Publica) a hotarat ca “produs farmaceutic” inseamna orice produs patentat sau produs ce a fost fabricat printr-un process de patentare  din sectorul farmaceutic necesitat pentru a rezolva problema de sanatate publica asa cum s-a admis in paragraful 1 din Declaratie. Se intelege ca ingredientele active necesare pentru producerea sa si trusele de diagnosticare necessitate pentru folosirea acestui produs sunt incluse.”