EnglishGermanRomanian

Hepatita A, boala mâinilor murdare

Hepatita A, boala mâinilor murdare

Dr. Mariana TODOR, medic specialist pediatru,

Spitalul Orăşenesc Zărneşti

Hepatita virală acută este una din bolile infecţioase cele mai răspândite în lume, iar virusul hepatitei A (VHA – primul virus din categoria celor hepatice, identificat în 1973) este cauza cea mai frecventă a acesteia. Hepatita, indiferent cu ce virus este, înseamnă o inflamaţie a ficatului, tradusă prin durere, tumefacţie, roşeaţă. În aceste condiţii, ficatul nu-şi mai îndeplineşte funcţiile şi nu mai are capacitatea de a îndepărta substanţele dăunătoare ducând la scăderea organismului.

Căi de transmitere

Rezervorul hepatitei A este omul bolnav, cu hepatită manifestă sau asimptomatică, şi este forma în care nu există purtător cronic al virusului. Ceea ce este foarte important de reţinut în cadrul acestei forme de hepatită este faptul că transmiterea bolii se face pe cale orală, prin contact direct cu rezervorul de infecţie, una dintre cauzele cel mai des întâlnite este mâna murdară, motiv pentru care hepatita virală A este cunoscută ca şi “boala mâinilor murdare”. O altă cale de transmitere este prin contact indirect, prin obiecte contaminate, cum ar fi vase de noapte, muşte, instrumentar medical. Rezervorul virusului este constituit în exclusivitate de om. Boala nu se ia prin: strănut, tuse, statul lângă persoana bolnavă sau îmbrăţişare.

Cauze favorizante

Receptivitatea, sau persoanele care se pot îmbolnăvi de hepatita A, este generală, începând din copilărie. Cauzele care pot favoriza apariţia bolii sunt: starea de nutriţie deficitară, lipsa de vitamine în alimentaţie, existenţa unor boli anterioare sau asociate, precum şi lipsa igienei personale.

La copil, hepatita acută cu virus A este cel mai adesea asimptomatică, cu evoluţie spontană spre vindecare. Manifestările clinice cresc cu vârsta: peste 90% din copiii infectaţi până la vârsta de 5 ani sunt complet sau aproape asimptomatici, în timp ce 70-80% din restul populaţiei infantile au o simptomatologie clinică.

Intervalul între contaminarea cu virus şi apariţia icterului depinde de cantitatea de particule virale contaminate şi durează între 21 şi 42 de zile.

Tratament

Simptome nespecifice cum ar fi astenia, lipsa poftei de mâncare, dureri abdominale, diaree, pot apărea înaintea icterului cu câteva zile. Icterul sau îngălbenirea mucoaselor şi a tegumentelor sunt însoţite de urini închise la culoare şi în mod inconstant de prurit (mâncărimi). Este momentul vizitei la medic.

Supravegherea este relativ simplă, nefiind nevoie de tratament sofisticat. Tratamentul constă în repaus la pat, mâncare echilibrată corespunzător vârstei, aport de lichide în funcţie de greutatea corporală, asigurarea unui tranzit intestinal normal şi combaterea meteorismului abdominal (balonare). Există tratament specific pentru formele atipice de hepatita A, forme grave, cu prognostic mai puţin bun.

Recomandări

Evitarea hepatitei A se poate face cu ajutorul vaccinului specific, eficient 10 ani, precum şi prin păstrarea igienei, în special prin spălarea mâinilor şi a alimentelor. De menţionat este şi faptul că hepatita cu virus A poate să apară şi pe fondul infecţiei cronice cu virus hepatitic B sau C. Suprainfectia cu VHA a unui suferind de hepatită cronică cu virus B sau C, nu este un eveniment excepţional. Este dovedit că orice agresiune suplimentară în cursul unei hepatite cronice pot agrava boala. Astfel s-a arătat că hepatitele virale cronice se agravează mult mai uşor dacă se suprapune o infecţie cu virus A, putând să apară formele grave de hepatită A. Deşi frecvenţa formelor grave este discutabilă, aceşti bolnavi necesită vaccinare împotriva hepatitei A.

În concluzie, fiind boala mâinilor murdare, pentru evitarea hepatitei virale A este necesară o igienă individuală corespunzătoare şi o atenţie deosebită a părinţilor în educarea şi supravegherea copiilor.

2016-10-25T06:37:36+00:00