La cel mai mare congres internațional pentru studiul ficatului (International Liver Congress – ILC), care în acest an s-a desfășurat la Londra – Marea Britanie, în perioada 9-13 aprilie, au fost prezentate studii despre mult așteptata terapie fără interferon (cel care are efecte adverse greu de suportat), cu „antivirale care acţionează direct asupra virusului“ (direct-acting antivirals – DAA), tratament administrat doar pe cale orală. Specialiștii spun că acest tratament are o rată de răspuns virusologic foarte mare la pacienții cu infecție cronică cu virusul hepatitei C (VHC) genotipul 1 (GT1, cu subtipurile 1a și 1b). 

„Folosind regimul DAA experimental, cu sau fără ribavirină, studiile au demonstrat constant un procent ridicat de vindecare al pacienților cu hepatită C, inclusiv a celor cu forme dificil de tratat din genotipul GT1, precum și la pacienții infectați cu VHC care au deja ciroză compensată. GT1  este genotipul VHC cel mai răspândit în întreaga lume",  a declarat, în cadrul unei conferințe de presă,  Dr. Alessio Aghemo (Gastroenterology and Hepatology Unit, Ospedale Maggiore Policlinico, University of Milan), membru al comitetului științific EASL.

  • Notă! Genotipul 1 este cel mai răspândit pe glob, dar și cel mai greu de tratat, în cazul VHC. Medicamentele din clasa DAA sunt concepute pentru a bloca înmulțirea virusului hepatitic C în organism, practic, de a acționa direct asupra virusului, nu a sistemului imunitar, așa cum acționau tratamentele de până acum.

În studiul SAPPHIRE-I

[1], pacienții naivi (netratați anterior) cu infecție cronică VHC GT1, care nu erau luați în evidență cu ciroză hepatică, au primit tratament timp de 12 săptămâni cu DAA plus ribavirină (RBV). După această perioadă, rata de răspuns virusologic susținut (Sustained Virologic Response – SVR12) a fost de 96,2%, au apreciat specialiștii. Chiar și la pacienții mai dificil de tratat din subtipul GT1a, de fapt majoritatea pacienților din acest studiu, rata SVR12 a fost de 95,3%, comparativ cu 98% de la pacienții cu GT1b.

Dr. Aghemo a prezentat, de asemenea, rezultatele studiului TURQUOISE-II [2], care au demonstrat eficacitatea acestui tratament și în cazul pacienților cu HCV GT1a și GT1b și care au ajuns în stadiul de ciroză. După 12 săptămâni de tratament, 91,8% dintre pacienți au răspuns pozitiv, iar dintre cei tratați timp de 24 de săptămâni, 95,9% au obținut SVR12.

În cele din urmă, un al treilea studiu, PEARL-III [3], a urmărit eficacitatea și tolerabilitatea la tratamentul experimentalul DAA (cu și fără RBV) la pacienții cronici naivi cu genotipul 1b (GT1b) și care nu erau în evidență cu ciroză hepatică. După 12 săptămâni de tratament, 99% dintre pacienții cărora li s-a administrat tratamentul fără RBV și 99,5% dintre cei care au primit și RBV, au fost socotiți vindecați.

„Toate aceste studii sunt încurajatoare cu privire la eficacitatea și siguranța în vindecare a acestui regim DAA la o mare varietate de pacienți cu boli de ficat”, a precizat Dr. Aghemo.

REFERINȚE!

  • [1] JJ FELD, ET AL. SAPPHIRE I: PHASE 3 PLACEBO-CONTROLLED STUDY OF INTERFERON-FREE, 12-WEEK REGIMEN OF ABT-450/R/ABT-267, ABT-333, AND RIBAVIRIN IN 631 TREATMENT-NAÏVE ADULTS WITH HEPATITIS C VIRUS GENOTYPE 1. ABSTRACT PRESENTED AT THE INTERNATIONAL LIVER CONGRESS™ 2014
  • [2] F POORDAD, ET AL. TURQUOISE-II: SVR12 RATES OF 92%-96% IN 380 HEPATITIS C VIRUS GENOTYPE 1-INFECTED ADULTS WITH COMPENSATED CIRRHOSIS TREATED WITH ABT-450/R/ABT-267AND ABT-333 PLUS RIBAVIRIN (3D+RBV). ABSTRACT PRESENTED AT THE INTERNATIONAL LIVER CONGRESS™ 2014
  • [3] P FERENCI, ET AL. PEARL-III: 12 WEEKS OF ABT-450/R/267 + ABT-333 ACHIEVED SVR IN >99% OF 419 TREATMENT-NAÏVE HCV GENOTYPE 1B-INFECTED ADULTS WITH OR WITHOUT RIBAVIRIN. ABSTRACT PRESENTED AT THE INTERNATIONAL LIVER CONGRESS™ 2014

Mai multe despre aceste studii se pot afla de aici: http://virtualpressoffice.easl.eu/new-interferon-free-all-oral-3d-regimen-achieves-high-svr-in-chronic-hcv-genotype-1-patients/  

Tripla terapie, depășită de noile molecule  

În concluzie, noile terapii, care vor intra pe piața europeană foarte curând, vor vindeca aproape în totalitate hepatita C, dar şi multe cazuri de ciroză în stadii nu foarte avansate. Mai multe companii farmaceutice au lansat deja astfel de medicamente revoluționare. Oare să sperăm într-o eradicare a acestei boli cauzate de un virus extrem de complex?

Nu mai este nici un secret că eficienţa tratamentului administrat bolnavilor de hepatită C până în prezent, respectiv interferon combinat cu ribavirină, este de sub 50%. În plus, în multe situații cu răspuns pozitiv după urmarea terapiei convenționale timp de un an, pacienții au recădere, deoarece virusul se reactivează. Acestora li se alătură pacienții care pur și simplu nu răspund la tratament, deci au nevoie de noile terapii.

Trebuie spus că, în urmă cu trei ani, a pătruns pe piață un nou tip de medicamente care, combinate cu interferonul şi cu ribavirina, au crescut şansele de eliminare cu succes a virusului din corp. În urma studiilor realizate de medicii de la Institutul Clinic Fundeni București s-a constatat că eficienţa triplei terapii (boceprevir sau telaprevir, adăugat combinaţiei de interferon şi ribavirină) depăşeşte 85%. Cu toate acestea, tripla terapie nu este nici astăzi compensată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, extrem de puțini pacienți permițându-și să-și cumpere tratamentul cu eforturi proprii.

„După ce ştiu că am otrăvit, practic, aşa mulţi oameni cu interferon în ultimii 25 de ani, acum voi avea posibilitatea să tratez hepatita C în numai 12 săptămâni, doar cu tablete, fără interferon. Este uluitor pentru un hepatolog! Cât privește reacțiile adverse, practic, nu putem fi siguri dacă acestea sunt reacţii la tratament sau manifestări normale ale bolii. Pot spune că zilele efectelor adverse devastatoare, care puteau duce la întreruperea tratamentului, s-au dus”, a spus prof. dr. Graham Foster, de la Universitatea „Queen Mary“ Londra, în cadrul ILC 2014.

Ca bun exemplu a fost dat studiul pe pacienţi care nu au răspuns deloc la tratamentul clasic, cu interferon şi ribavirină, considerate, deci, cazuri pierdute până cu puţin timp în urmă. Aceşti pacienţi au fost vindecaţi în proporţie de peste 95% cu noile molecule. Iar efectele adverse sunt suportabile, similare cu cele resimţite de pacienţii care au primit placebo: oboseală, dureri de cap, grețuri.

După ce am văzut cu ochii mei, în studiile clinice de fază III, care sunt ultima etapă de studiu înainte de intrarea pe piaţă a unui medicament, rezultatele noii generaţii de medicamente, pot spune fără teamă că acestea sunt tratamente miraculoase”, a adăugat prof. Foster. 

  • Notă! Studiile de faza 0 (experimentală) sunt pe animale, pentru a testa modul în care un organism similar cu cel uman suportă medicamentul și efectele pozitive și secundare ale acestuia, cele de faza 1 sunt pe pacienți și voluntari sănătoși pentru a testa modul de reacție a organismului la medicament (efectele secundare în special), studiile de faza 2 sunt cele pe pacienți cu hepatita C pentru a testa efectul antiviral al medicamentului respectiv.  Se evaluează eficacitatea și siguranța administrării medicamentului respectiv, iar rezultatele acestor studii au un caracter orientativ asupra utilizării ulterioare a medicamentului. În studiile din faza 3, subiecții incluși sunt randomizați în două grupuri perfect comparabile din mai multe puncte de vedere. Un grup este tratat cu medicamentul de investigat, celălalt grup este tratat fie cu placebo (substanță inactivă), fie cu un medicament comparator. Aceste studii controlate au ca obiectiv determinarea eficacității și siguranței medicamentului. Rezultatele din această etapă sunt mai concludente decât cele din faza II. După studiile de faza 3, medicamentul intră (sau nu intră) pe piața obișnuită a medicamentelor.

STATISTICI

Hepatita cu virus C are două faze: prima, acută (debutul bolii, adesea fără simptome) și a doua, cronică.  Potrivit ultimelor date prezentate de OMS, peste 150 de milioane de persoane de pe glob au hepatită cronică, iar cifrele arată și că anual sunt înregistrate 3-4 milioane de noi cazuri.

România ocupă locul 1 in Europa ca număr total de cazuri de hepatita, conform datelor de prevalență raportate de OMS, și locul 4 ca rată a mortalității cauzate de afecțiunile hepatice, mai exact 44.5 decese la 100.000 de locuitori, în condițiile în care media europeană este de 15 decese la 100.000 de locuitori. La noi în țară se află aproape 10% din cele 12 milioane de persoane care se presupune ca sunt infectate cu virusul hepatitei C din întreaga Europă.

Estimările specialiştilor arată că vârful epidemiei de hepatită C în România va fi atins în jurul anului 2020, din cauza cumulării pacienţilor infectați înainte de anul 1989 cu persoanele nou infectate prin utilizarea de droguri intravenoase, piercing sau tatuaje.

Pe de altă parte, cifrele prezentate la ILC 2014 vorbesc clar. În Uniunea Europeană, în anul 2010, numărul de decese din cauza hepatitei virale a fost de 10 ori mai mare comparativ cu cele atribuite HIV/SIDA. Concret, este estimat că virusul hepatitei C (VHC) şi virusul hepatitei B (VHB) împreună, ar fi cauzat aproximativ 90.000 de decese pe an în Europa, aproape 57.000 de decese HCV şi aproape 31.000 de decese VHB, în vreme ce HIV/SIDA a dus la decesul a 8.000 de persoane în anul de referință.

Căile de transmitere le aflați de aici: http://hepato.ro/ce-este-hepatita-c/  sau http://hepato.ro/cum-poti-contacta-hepatita-c/

Autor: Camelia Vlad

citește și EASL 2014: Rezumatul studiilor privind tratamentele inovatoare fără interferon pentru VHC