EnglishGermanRomanian

CLUJ. HepatoPac, eveniment regional de succes

CLUJ. HepatoPac, eveniment regional de succes

Ediția I – 30 martie 2012

Houston a organizat pentru Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice (APAH), filiala Cluj, organizație înființată în 2010, la Turda ( judetul Cluj), cu membri din județele CJ, AB, SJ, HD,MS, BN, primul eveniment HepatoPac.  Președintele APAH Cluj, juristul Stelian Mărginean, împreună cu echipa sa, au reunit la aceste eveniment peste 100 de participanți din toată țara. Marilena Debu, președinta APAH RO a fost prezentă la eveniment, împreună cu reprezentanți APAH din toată țara și a salutat organizarea acestei manifestări. O deosebită onoare pentru APAH Cluj a fost acceptul domnului Prof. dr. Vasile Andreica, șef secție Clinica Medicală III – UMF Cluj din cadrul Institutului Regional de Gastroenterologie și Hepatologie „Prof. Dr. Octavian Fodor” Cluj-Napoca, de a asigura coordonarea științifică a evenimentului. Partener principal HepatoPac a fost Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj.     

La scara mondială, 2 miliarde de persoane au trecut prin infecția cu virus B. 3% din populația globului este afectată de hepatita C

Prof. Dr. Andreica a deschis manifestarea prin conturarea cadrului general al hepatitelor în România și în lume. 400 de milioane de persoane sunt infectate cronic și dintr-un million de persoane infectate anual cu virus hepatitic B ( VHB) în Europa, 90.000 devin purtători cronici. Îndemnul prof. dr. Andreica a fost ca pacienții să aibă curajul de a vorbi deschis, de a-și exprima opiniile și de a fi parteneri ai cadrelor medicale. Extrem de apreciate de toți participanții au fost atitudinea caldă a domnului profesor, încurajările sale privind interactivitatea și modul în care acesta a adus la HepatoPac, alături de pacienți, cadrele medicale din clinica medicală III, ce au stat până la finalul evenimentului și au răspuns cu profesionalism întrebărilor din sală. Din prezentarea coordonatorului științific al evenimentului am reținut și faptul că în România încă există mai multe persoane care folosesc aceeași periuță de dinți și același aparat de ras, ceea ce favorizează transmiterea hepatitei. O altă problemă identificată a fost cea legată de tatuaje: „Când văd un pacient tatuat îi spun să își facă antigenul HBs și AcHVC”. Virusul C se testează doar din 1995, așa că persoanele mai în vârstă ar trebui să își facă testarea pentru acesta.

Cum evoluează natural hepatitele și ce factori influențează această evoluție?

Dr. Roxana Zaharie a răspuns acestor întrebări, menționand faptul că, în cazul hepatitei B, 90% din infecțiile achiziționate perinatal (la naștere), 20-50% din  infecțiile dobândite în perioada 1-5 ani și  5% din infectările cu virus B la adulți se cronicizează.

Denumirea de „purtător sănătos” a fost înlocuită cu termenul „purtător cronic inactiv AgHBs”, definit de AgHBs+; Ag HBe-; Ac anti HBe+, transaminaze normale,  ADN-VHB< 2000 UI/ml, PBH- scor inflamator< 4.

Vârsta la momentul infectarii conteaza foarte mult in ceea ce priveste evolutia spre cronicizare a infectiei virale C !

 In cazul infectarii persoanelor care au peste 20 de ani riscul de cronicizare poate ajunge la 80%  fata de numai 30% in cazul persoanelor sub 20 de ani. Alti factori sunt : sexul masculin, sursa infectiei, coinfectia HIV/HVB, etc.

De ce sunt diagnosticate tarziu hepatitele cronice virale?

Raspunsul dnei Dr Liliana Dina a fost ca acest fapt se datoreaza atat lipsei simptomelor pacientilor (doua treimi din pacienti nu au nici un simptom care sa ii faca sa se gandeasca la faptul ca sunt bolnavi) cat si cadrelor medicale care nu reusesc uneori sa puna la timp diagnosticul corect dar si factorului financiar care impedica o mare parte din populatie sa se testeze. Frecvent, in cazul hepatitei B pacientii se plang de un sindrom neurasteniform ( obosela), de disconfort la nivelul hipocondrului drept ( discomfort sub coastele de jos din partea dreapta) sau de manifestari dispeptice ( anorexie- lipsa poftei de mancare, greata). In cazul in care medicul examineaza cu atentie pacientul, sesiseaza marirea dimensiunilor ficatului ( hepatomegalie) sau splinei ( splenomegalie). In cazul hepatitei C, manifestarile de debut includ pe langa cele mentionate la hepatita B si depresia.

Suplimentele alimentare sunt definite ca fiind produsele alimentare al caror scop este sa completeze dieta normala…

O vie dezbatere a provocat prezentarea Dr Norina Gavan care a informat audienta asupra faptului in anul 2011 in Romania s-au vandut ( valoric) 90% medicamente cu prescriptie (Rx) si medicamente fara prescriptie (OTC) si 10% suplimente alimentare ( valoarea suplimentelor alimentare vandute a fost de 200 de milioane de euro). Despre suplimentele alimentare pacientii au aflat ca pot fi notificate de catre Institutul de Bioresurse Alimentare ( IBA), din cadrul Ministerul agriculturii sau de catre Ministerul Sanatatii. Dr Gavan a prezentat legislatia care spune ca “etichetarea, prezentarea şi reclama nu trebuie sa atribuie suplimentelor alimentare proprietatea de prevenire, tratare sau vindecare a unei boli umane ori sa faca referire la asemenea proprietaţi”.  Spre deosebire de suplimentele alimentare inregistrate la Ministerul Sanatatii, cele inregistrate la IBA nu au reclamele reglementate de nici o lege si in plus, nu exista nici o legislatie/institut care sa controleze efectele nedorite ( farmacovigilenta). Producatorii de medicamente si suplimente alimentare inregistrate la ANM si MS au obligatia sa prezinte certificat GMP (Reguli de buna practica in producerea de medicamente) pe cand in cazul suplimentelor inregistrare la IBA aceasta obligatie nu exista. In incheiere, Dr Gavan a adresat pacientilor urmatorul indemn : „Nu va tratati singuri! Nu va tratati  din auzite! Fiti atenti la informatiile referitoare la inregistrarea produsului – un supliment alimentar controlat este notificat la Ministerul Sanatatii!”

Monica Giurgiu, asistent social in cadrul DGASPC Cluj a vorbit despre “Certificatul de handicap: pentru cine, cu ce acte, ce beneficii ?” Dna Giurgiu a explicat pacientilor faptul ca pentru incadrarea in grad de handicap trebuie sa se adreseze comisiei pentru expertiza capacitatii de munca si ca pentru examinarea medicopsihosociala trebuie sa recurga la DGASPC. Foarte important este faptul ca toate persoanele la care boala ( afectiunea hepatica- hepatita, ciroza) a debutat inainte de varsta de 26 de ani pot fi incadrate in grad de handicap. Chiar daca persoana se prezinta la comisie atunci cand are 27 de ani, tot beneficiaza de drepturi.

Cand, ce, de cate ori trebuie facute si ce inteles au testele de laborator pentru pacientii cu hepatita?

 Sef lucrari Dr. Nicolae Miron a avut dificila sarcina de a prezenta pe intelesul pacientilor ce teste de laborator se fac si ce inseamna ele. In ceea ce priveste testele biochimice generale (ALAT, ASAT, bilirubina totala, directa, fosfataza alcalina, gamma-GT, teste functionale hepatice – albumina, teste de coagulare) dr Miron a oferit urmatoarele informatii :

  • Alanin transaminaza (ALAT, ALT) este o enzima implicata in metabolismul aminoacizilor, numita si transaminaza glutamic piruvica (TGP) ce se gaseste in ser, provenind din diferite tesuturi (ficat, mici cantitati in rinichi, pancreas, inima, muschi), dar este folosita cel mai adesea pentru evaluarea starii ficatului;
  • Aspartat transaminaza (ASAT, AST), numita si transaminaza glutamic oxalacetica (TGO) este, de asemenea, o enzima raspândita in numeroase tesuturi (ficat, inima, musculatura scheletica, rinichi, pancreas, eritrocite);

Nivelele serice ale celor doua enzime mentionate anterior nu se coreleaza perfect cu gravitatea bolii!

Mai multe detalii despre ce teste se fac, cand si ce inseamna ele gasiti in atasament, selectat din prezentarea dr.Miron.

Carobohidratii (painea integrala, pastele, cerealele, orezul, cartofii, mazarea, porumbul) – principala sursa de calorii pentru persoanele cu boli hepatice!

Despre stilul de viata al bolnavilor cu  hepatita cronica virala ne-a vorbit  Asist. Univ. dr. Claudia Hagiu. Proteinele (carnea de vita, pui, peste, lactate, branzeturi, oua) trebuie consumate cu moderatie. Ele sunt structuri formate din aminoacizi, iar cand aceste unitati formatoare ajung in ficat, sunt preluate si folosite in scop plastic (pentru refacerea sau consolidarea celulelor si tesuturilor). Proteinele au si roluri protectoare impotriva acumularilor de lipide intrahepatice (cu aparitia consecutiva a steatozei)

Lipidele. Exista pacienti cu afectiuni hepatice care nu pot digera si absorbi grasimile, aparand astfel tulburari digestive cu scaune steatoreice ( cu grasimi). Trebuie avut grija insa pentru ca  un regim alimentar cu prea putine lipide  implica un risc crescut de aparitie a unor hipovitaminoze ( deficit de vitamine) : A, D, K, E.

Pentru mai multe informatii legat de numarul de portii zilnice, consultati atasamentul.

Despre fumat, pacientii au retinut faptul ca favorizeaza fibroza hepatica si scade raspunsul la tratamentul cu interferon iar in ceea ce priveste alcoolul, femeile ar trebui sa bea mai putin decat barbatii, deoarece metabolismul lor este diferit, iar alcoolul are un impact negativ mai agresiv asupra lor!

Discrimarea pacientilor cu hepatita continua!

Exista numeroase cauze pentru care angajatorii au rezerve in a angaja sau a pastra la locul de munca o persoana diagnosticata cu hepatita pentru ca uneori angajatorii au idei gresite despre caile de transmitere, se tem de o eventuala crestere a asigurarii medicale pe care trebuie sa o plateasca sau se tem ca bolnavii isi vor lua multe concedii  medicale. Pentru a nu mai exista astfel de situatii, este necesara o informare corecta, in randul publicului larg, asupra hepatitelor.

Nu se recomanda cezariana de rutina intrucat calea de nastere nu influenteaza rata de transmitere a virusului hepatitei!

Sef de lucrari Dr. Adriana CAVASI a precizat in cadrul prezentarii “Hepatitele cronice virale si sarcina”  faptul ca profilaxia infecţiei VHB se face la toţi nou nascuţii.  Daca statusul AgHBs al mamei nu este cunoscut la naştere trebuie facuta vaccinare antiHB ( antihepatita B) a nou nascututului  in decurs de 12 h de la naştere. Daca mama se gaseşte cu AgHBs+, atunci in decurs de 7 zile de la naştere nou nascutul va primi IgM ( imunoglobulinaM) anti VHB. Vaccinarea anti hepatita B a tuturor gravidelor neimune se poate face in oricare trimestru.

Perspectivele tratamentului hepatitelor

Prezentarea Conf. Dr. Paula Szanto a clarificat modalitatile

actuale de tratament existente in Romania si a adus in atentia participantilor vesti bune legate de perspective. Obiectivul tratamentului hepatitei B este impiedicarea inmultirii virusurilor (supresia replicarii virale) pana cand nu mai pot fi detectate. Exista doua clase de agenti aprobati : analogi nucleos(t)idici care inhiba direct replicarea ADN-VHB si terapia bazata pe IFN-alfa (interferon alfa) care moduleaza raspunsul imun al gazdei si replicarea virala. In cazul hepat

itei C dna Conf.dr.Szanto a precizat faptul ca scopul tratamentului il reprezinta eliminarea sustinuta a virusului hepatitei C, prevenirea progresiei, a cirozei, a complicatiilor acesteia si cancerului hepatic. Ca si perspective terapeutice in HVC au fost mentionate medicamente cu actiune directa antivirala, medicamente care au ca tinta proteinele gazdei ( in studiu) si tripla terapie.

Aderenta la terapie – 47% la cei carora medicii nu le-au facut edu

catie

terapeutica, 61 % la cei care au beneficiat de informare din partea cadrelor medicale!

Dr. Lidia Ciobanu a raspuns intrebarilor legate de reactiile adverse ce pot aparea in timpul tratamentului antiviral si a prezentat participantilor care sunt cele mai frecvente astfel de reactii, respectiv : fatigabilitate ( oboseala) – 64 %; cefalee  ( durere de cap)– 60 %;  febra – 46 %; mialgii (dureri musculare)– 56 %; insomnii – 48 %; greţuri – 43 %; alopecie (caderea parului)– 36 %; iritabilitate – 35 %; artralgii ( dureri ale articulatiilor)– 34 %; anorexie ( lipsa pofeti de mancare) – 32 %; dermatita ( afectiune a pielii) – 25 %; depresie – 31 %. Explicatiile Dr Ciobanu in legatura cu aderenţa redusa la tratament au fost legate de faptul ca pacientul se prezinta la medic fara sa il deranjeze ceva si in urma terapiei are o serie de simptome care il supara, de depresie, absenţa increderii bolnavului in beneficiul terapiei, complexitatea terapiei, relaţia slaba medic- pacient, urmarirea inadecvata a pacientului, absenţa de la vizitele medicale.

Vaccinul ( imunizarea activa) si imunoglobulinele (imunizar

ea pasiva)

Dr. Dana Matei si-a inceput prezentarea despre vaccinarea antihepatita B si C clarificand terminologia. Vaccinul este un  produs biologic preparat din germeni microbieni care se administreaza prin injectii sau pe gura in scop preventiv (pentru a conferi imunitate fata de infectia respectiva). Prin vaccinare se face imunizare activa ! Imunoglobulinele sunt anticorpi care se administreaza in scop preventiv (pentru a conferi imunitate fata de infectia respectiva). Prin imunoglobuline se face imunizare pasiva. Vaccinarea antihepatita B se poate face  inainte de expunerea la virus (imunizare prexpunere) sau dupa expunerea la virus (imunizare postpostexpunere). Exista un vaccin antihepatita B si unul antihepatita B si A. Contraindicatii pentru vaccinare : reactii anafilactice la drojdia de bere si febra.Nu exista vaccin care sa confere protectie fata de virusul C.

Dr. Dana DAMIAN a explicat pe larg care este legislatia actuala privind tr

atamentul hepatitei cronice virale si a cirozelor hepatice. Pentru pacientii care au avut intrebari legate de faptul ca nu au dosare de tratament, dr Damian a explicat si criteriile de excludere in cazul  hepatitei B, respectiv : boli psihice ( depresie, dementa); boli neurologice, diabet zaharat decompensat, boli autoimmune, boala ischemica coronariana, insuficienta cardiac severa necontrolata, afectiuni respiratorii severe, necontrolate, HB ( hemoglonia) sub 11g/dl, leucocite sub 5000/mm3, PMN ( polimorfonucleare) sub 1500/mm3.

44% dintre femei si 22% dintre barbati dezvolta depresie

24% dezvolta tulburari de anxietate

9% au atat tulburare depresiva cat si tulburare de anxietate.

(Loftis et al, 2006).

Este cu certitudine nevoie de consilierea psihologica pentru  pacienti cu hepatite cronice virale in opinia psiholog Florina POP , Institutul Oncologic Dr. I. Chiricuta, Cluj Napoca. Depresia este mai frecvent intalnita la persoanele care sunt tratate cu interferon. Persoanele cu Hepatita C se plang de un anume fel de pierdere a constintei ca si rezultat al scaderii capacitatii de concentrare, fatigabilitatii ( oboselii) si depresiei. Un important studiu a aratat faptul ca interventiile cognitiv comportamentale sunt eficiente  in reducerea depresiei, anxietatii, furiei si stresului la persoanele bolnave de hepatita B/C  si ca reduc manifestarea tulburarilor psihiatrice  si necesitatea medicatiei antidepresive sau anxiolitice. Solutiile practice oferite de psiholog Florina Pop au fost : existenta unui bloc notes in care pacientii sa isi scrie cateva intrebari, al caror raspuns ar putea da un sentiment de control (de ex. vizualizarea momentelor zilei in care a fost precauta pt a nu transmite (ex. taiat la un deget si pansat), notarea trairilor intr-un carnetel (scrisul poate fi un act terapeutic); angajarea intr-o activitate pe zi care aduce placere; invatarea unei tehnici de relaxare si exersarea

acesteia, tehnici de respiratie si exersarea acestora.

Sponsorii primei editii HepatoPac:
BMS, NonInvasive Medical, HK&ZY Best Pharma Distribution, Worwag Pharma Romania.

Partenerii Media ai primei editii HepatoPac:
Radio Cluj, Foaia Transilvana, EvenimenteinCluj.ro, Info-Sanatate, PaginaMedicala.ro, Informatiamedicala.ro, Saptamana Medicala.

Organizatori:
Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din Romania-filiala Cluj, Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca – Catedra de Gastroenterologie și Hepatologie, compania Houston NPA.

2016-10-25T06:37:24+00:00

Distribuie aceasta postare!