EnglishGermanRomanian

Cât de mari sunt diferenţele dintre bolnavii din România şi cei din restul Europei

Cât de mari sunt diferenţele dintre bolnavii din România şi cei din restul Europei

sursa: adevarul.ro

Pacienţii români primesc tratamente depăşite şi în cantităţi chiar şi de peste zece ori mai mici decât restul cetăţenilor europeni. Reprezentanţii Alianţei Pacienţilor Cronici din România au încercat să găsească sprijin la Parlamentul European joi, 20 februarie,  pentru a beneficia de drepturi egale la viaţă cu ale celorlalţi locuitori din statele membre UE.

Bolnavii cu hemofilie, cu hepatitele B şi C, cu cancer, cei cu boli cardiovasculare, boli autoimune, boli mintale, diabet sau boli reumatismale aşteaptă de peste 6 ani actualizarea listei medicamentelor gratuite şi compensate în România. Dar deşi, o chestiune extrem de importantă, aceasta nu este singura lor problemă, au subliniat, la Bruxelles, reprezentanţii Alianţei Pacienţilor Cronici din România (APCR), cu ocazia unui eveniment organizat de APCR, în parteneriat cu Platforma Europeană de Dezvoltare, primul dintr-o serie de evenimente sub sloganul „Pacienţii Români – Pacienţi Europeni“. ,

,Atât bolnavii români de hemofilie, cât şi cei cu hepatită trăiesc o dramă, ei neavând acces la tratamentul care i-ar ajuta să ducă o viaţă mai bună. Pentru bolnavii de hepatite este esenţial să crească numărul pacienţilor trataţi, pentru a se economisi costuri viitoare şi, astfel, să scadă incidenţa cirozelor şi a cancerelor hepatice“, a declarat, la Bruxelles, Cezar Irimia, preşedintele Alianţei Pacienţilor Cronici din România.

„Bolnavii români de hemofilie – de 17 ori mai puţin tratament decât cei suedezi“ În România, un bolnav de hemofilie primeşte cel mai mic nivel de tratament salvator din toată Uniunea Europeană, au semnalat medicii şi pacienţii prezenţi la Bruxelles.

Şi în ţara noastră sunt nici mai mult, nici mai puţin de 2.000 de pacienţi cu această boală. Mai precis, un român cu hemofilie primeşte 0,5 unităţi internaţionale (UI) de factor de coagulare, tratamentul preventiv şi salvator pentru aceşti bolnavi al căror sânge nu se coagulează şi care pot suferi hemoragii fatale în lipsa lui. În acelaşi timp, hemofilia nu mai este de ceva timp o problemă în restul ţărilor din Uniunea Europeană.

„În UE se folosesc între 4 şi 10 UI per capita pe an. De altfel, şi în ţările de curând intrate în Uniunea Europeană, cantitatea de factor de coagulare per capita este mult mai mare, de 3,5 UI în medie. Cu 0,5 UI nu poţi face decât tratamentul sângerărilor periculoase. Aceasta înseamnă nenorocire, scurtare de viaţă, tineri care mor, o situaţie extrem de necăjită“, subliniază prof. dr. Margit Şerban, şefa Centrului de Transplant Medular din Timişoara şi preşedintele Asociaţiei Române de Hemofilie, care a luptat vreme de 15 ani pentru drepturile bolnavilor de hemofilie. „Românii primesc de 17 ori mai puţin tratament decât suedezii, de 12 ori mai puţin decât Ungaria, de 4 ori mai puţin decât Bulgaria, sub media europeană, de 2,5 ori mai puţin decât Serbia şi de 1,5 ori mai puţin decât Ucraina. Aşadar, pacienţii românia ar putea să primească mai mult tratament în conflictuala Ucraina decât în ţara lor liniştită. Atât de mari sunt diferenţele dintre români şi restul europenilor“, a completat Amanda Bok, director executiv al Consortiului European de Hemofilie. 

Bolnavii de hepatită B şi C fac ciroză în aşteptarea tratamentelor potrivite „Prevalenţa infecţiilor cu virusuri hepatitice este printre cele mai ridicate din Europa. Virusul C este prezent la 5,4% din populaţie, deci un român din 20 are virusul, iar virusul hepatitic B chiar mai mult, 6,5% din populaţia României. Acesta este rezultatul celui mai recent studiu realizat pe populaţia cu vârste între 0 şi 90 de ani“, a explicat prof. dr. Mihai Voiculescu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Studiul Ficatului.

Totuşi, numărul persoanelor infectate ar putea fi chiar mai mare de atât, numărul real fiind greu de cunoscut, în condiţiile în care România stă foarte prost şi la capitolul analizelor pentru depistarea virusurilor hepatitice B şi C.

„Lipsa măsurilor sistematice de depistare a persoanelor infectate şi finanţarea necorespunzătoare chiar şi pentru analize necesare depistării care ar trebui să fie gratuite sunt printre principalele reclamaţii ale pacienţilor români cu boli de ficat. Sporadic, au existat acţiuni de depistare a hepatitelor la care au contribuit deopotrivă medici, companii farmaceutice şi asociaţii de pacienţi, dar nu este suficient. A ajutat destul de mult şi programul guvernamental din anul 2008, când au fost depistate şi multe cazuri de hepatite cronice. Dar s-a renunţat repede la acest program“, a precizat, la Bruxelles, Camelia Vlad, reprezentanta Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România.

Specialiştii estimează că 4 din 5 bolnavi de hepatită B sau C îşi duc boala pe picioare mai mulţi ani, până când, neprimind tratamentul potrivit la timp ajung să sufere de ciroză. De altfel, nici bolnavii depistaţi nu primesc tratamentul cel mai eficient la timpul potrivit, semnalează reprezentanţii pacienţilor cu hepatită, în contextul în care lista medicamentelor compensate şi gratuite nu a mai fost actualizată de 6 ani, timp în care în Uniunea Europeană au început să fie utilizate tratamente noi mult mai eficiente decât cele utilizate în România. Scrisoare către Comisia Europeană Cu sprijinul europarlamentarului Petru Luhan, reprezentanţii Alianţei Pacienţilor Cronici din România au formulat o declaraţie comună privind neajunsurile bolnavilor români şi lipsa de egalitate de şanse la viaţă comparativ cu ceilalţi cetăţeni europeni. Această declaraţie va fi prezentată Comisiei Europene şi Guvernului României. 

citeste mai mult: adev.ro/n1cwrq

2016-10-25T06:36:50+00:00