EnglishGermanRomanian

Case de Asigurari de Sanatate problema… in hepatite

Case de Asigurari de Sanatate problema… in hepatite

Sursa: http://www.cmb.ro

Momentul zero in hepatitele cronice va fi in Romania atunci cand nu vor mai fi pacienti pe listele de asteptare. Toata lumea recunoaste ca s-au facut pasi importanti si Comisia de specialitate de la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) a facut tot ce i-a stat in putinta pentru a urni lucrurile. Dar inca mai sunt Case judetene problema.

In mai 2009, pe listele de asteptare erau 5915 pacienti cu hepatita C si 1095 cu hepatita B. In iunie 2012, pe liste se afla 1232 cu hepatita C si 1019 cu hepatita B. ‘Incepem sa stam bine la listele de asteptare, dar ne dorim sa ajungem la momentul zero cand nu vom mai avea lista de asteptare. In anumite locuri din tara cum este Iasiul perioada de asteptare pentru a primi aprobare pentru tratament de la Casa este de 2 ani, in timp ce la Bucuresti se asteapta 4-5 luni. Ce vina au acei oameni ca sunt in Iasi? Ei sunt totusi in Romania…’, spune Marinela Debu, presedinta Asociatiei Pacientilor cu Afectiuni Hepatice din Romania (APAH-RO). ‘Este o evolutie importanta a listei de asteptare. Sigur ca existe Case judetene care nu trimit la Comisie dosarele in vederea aprobarii din mai multe motive. Casele judetene au autonomie in a-si gestiona fondurile si au poate alte boli prioritare’, a marturisit Sofia Cealicu, secretarul Comisiei de specialitate a CNAS. Potrivit acesteia,in jur de 500-600 dosare nu sunt trimise catre Comisie in vederea aprobarii. Casele problema din punct de vedere al listelor de asteptare sunt: Casele din Iasi, Galati, Braila, Buzau.

Timpul de asteptare a scazut de la ani la luni

Asistentii medicali si medicii care au hepatita B si C ca boala profesionala beneficiaza de prioritate, atunci cand isi depun dosarele. Dar si in cazul celorlalti romani, timpul de asteptare a scazut de la 2,5-3 ani la cateva luni (acum s-a ajuns la nivelul februarie martie 2012). ‘In 2011 au fost in total 19.725 dosare procesate de CNAS. Trebuie sa fii foarte atent in a evalua orice dosar in parte, cam 10% din dosare nu indeplinesc criteriile’, a tinut sa precizeze Sofia Cealicu. Dr. Lucian Negreanu, sef sectie Boli Interne in cadrul Spitalului Universitar de Urgenta Bucuresti si presedintele Comisiei CNAS de Aprobarea Terapiei in Hepatite sustine ca numarul bolnavilor tratati a crescut anual in ultimii trei ani. ‘In 2011, au fost initiati in tratament (au inceput terapia) 6.000 de bolnavi cu hepatita C, cel mai mare numar de pana acum.

In total, anul trecut au fost tratati circa 20.000 de bolnavi cu toate tipurile de hepatita sau ciroza. De notat este ca, pentru HBV, terapia dureaza mai multi ani – cel putin cinci – si cazurile se aduna de la an la an. Costurile sunt mari atunci cand vine vorba despre tratamentul pentru VHC, fiind de circa 13.000 euro pe an, iar pentru VHB, in medie, de cca 400 euro pe luna. Dar costurile sunt mult mai mari pentru ca trebuie incluse controalele, testele imagistice si biologice etc. Opinia CNAS este ca toti pacientii trebuie sa aiba acces la terapia optima in cel mai scurt timp si fara limitari administrative. Ne ghidam dupa un protocol national foarte detaliat si care este inspirat de protocolul european’, spune dr. Negreanu. Specialistii nostri stau bine la capitolul update medical, intrucat sunt alte tari europene care nu au aceste ghiduri actualizate.

Cine nu respecta protocolul?

Dializa si stomatologia sunt adesea invocate ca fiind responsabile de pericolul infectarii cu virusurile hepatice. In articolul ‘Tatuajele, drogurile si sexul riscant aduc noile cazuri de hepatita C’, publicat in siteul Colegiului Medicilor Bucuresti, dr. Negreanu mentiona faptul ca nu are cifre oficiale nici legate de endoscopisti/chirurgi, nici de dentisti si infectia cu virusurile hepatice insa ne sugera sa intrebam un epidemiolog pe acest subiect. ‘Stomatologia este clasificata in categoria cu risc. Transmiterea prin instrumentar este o acum o exagerare, in trecut era insa adevarat. Acum doar cine nu respecta protocolul… Totusi, in categoria riscurilor intra si chirurgia invaziva: laparoscopia, endoscopia, stomatologia. Pe siteul Institutului National de Sanatate Publica sunt puse metodologia de supraveghere a hepatitelor si un chestionar care este, in opinia mea, prea sofisiticat. Sterilizarea centrala e monitorizata, dar in cabinetele stomatologice se face si sterilizarea la rece, la fel si in cazul laparoscopului a carui dezinfectie se face prin stergere si mai greu de monitorizat’, a spus dr. Molnar Geza, epidemiolog si consilier in Ministerul Sanatatii. ‘Nu este acceptabila in momentul de fata infectarea iatrogena. Ea ramane un risc teoretic. In mod normal riscul de transmitere la stomatologie nu ar trebui sa existe. Nu e nimeni iresponsabil sa nu foloseasca si sa nu respecte corect regulile si procedurile de sterilizare’, a spus conf. dr. Florin Caruntu, sef sectie la Institutul de Boli Infectioase Matei Bals din Capitala.

In opinia acestuia, o adevarata problema o reprezinta numarul persoanelor care se drogheaza si care se afla la risc de infectie cu virusurile hepatice. ‘Tratamentul lor este o problema, fiindca acesti pacienti nu au asigurare, nu sunt complianti, suporta greu tratamentul sau il refuza. In strainatate marea majoritate a pacientilor sunt din aceasta categorie’, a mai spus dr. Caruntu. Persoanele care isi injecteaza droguri nu sunt atat de preocupate de soarta dosarelor privind aprobarea tratamentului, cele mai multe nici nu-si pun problema initierii unui astfel de dosar, darmite urmarea cu sfintenie a terapiei, mai ales in HBV, in care dureaza cel putin cinci ani.

Autor: Alexandra Manaila

 http://www.cmb.ro/stire.php?id=923

2016-10-25T06:37:16+00:00