În perioada 3-4 iunie 2014, a avut loc în Grecia, la Atena, reuniunea la nivel înalt cu tema „Criza economică și sănătatea – asigurarea accesului la serviciile de sănătate publică: Cazul hepatitelor B și C", sub auspiciile președinției grecești a UE, Ministerului Sănătății și Ministerului Afacerilor Externe din Grecia. Evenimentul a fost găzduit de Centrul Elen pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (KEELPNO), împreună cu Asociația de Politici Publice în Hepatită.

Chiar dacă noile terapii devin disponibile, politicile adoptate la nivel național în cadrul programelor de austeritate nu sunt încurajatoare în obținerea celor mai bune rezultate în sistemul de sănătate publică. Astfel, reuniunea la nivel înalt de la Atena a încercat să identifice barierele și deficiențele în abordarea tematicii la nivel național din țările europene, dar și să caute soluții pentru cele mai bune politici publice, pentru a facilita și a îmbunătăți accesul la îngrijire și tratament în cazul hepatitei B și hepatitei C, chiar și în țările în care programele de austeritate stagnează.

Evenimentul, desfășurat la President Hotel din Atena, a reunit asociații naționale și internaționale din domeniul Sănătății, experți, inclusiv de la Banca Mondială, specialiști, medici, lideri ai societății civile și politicieni.

Printre participanți s-au numărat și reprezentanți ELPA – Asociația Europeană a Pacienților cu Boli de Ficat – din Germania, Marea Britanie, Bulgaria, Croația, Grecia, Italia, Polonia, Spania, Portugalia, Israel și România.

Astfel, a fost analizată situația hepatitelor din mai multe perpective, fiind evidențiate barierele pentru prevenire, îngrijire și tratament în UE,  din punct de vedere al autorităților, al medicilor, dar și din perspectiva pacienților.

Reprezentanții statelor membre ale UE au fost invitați să vorbească despre experiențele din țările lor, cu scopul de a identifica mijloacele de creștere a accesului la serviciile de sănătate. „Cazul hepatitelor cronice B și C” poate fi luat drept exemplu: prevalența acestor boli este mare, mai ales în statele din sud-estul Europei (inclusiv în România), cu efecte foarte grave pe termen lung, deși există mijloacele pentru a preveni și trata aceste boli, au apreciat organizatorii.  

Agenda de lucrări poate fi urmărită aici: http://www.hepmeeting2014.org/programme

La finalul evenimentului s-au trasat concluziile, câteva observații fiind formulate de dr. Manuel Carballo, epidemiolog și director executiv al Centrului Internațional pentru Migrație, Sănătate și Dezvoltare (ICMHD) din Geneva, și de prof. Howard Thomas, de la Imperial College London, profesor emerit în Hepatologie.

Începem cu veștile bune:

S-au făcut progrese remarcabile în domeniu Biomedical / Farmacologic. Infecția cu VHC este tratabilă, iar ciroza și cancerul pot fi prevenite. Infecția cu VHB poate fi, de asemenea, prevenită, fiind și tratabilă din punct de vedere clinic, fiind prelungită supraviețuirea. Vaccinarea împotriva hepatitei B are o bună acoperire la nivel european, programul fiind adoptat în majoritatea țărilor.

Succesul total în managerierea acestor afecțiuni este însă îngrădit în multe țări:

Faptul că aceste boli sunt o amenințare pentru populație este încă slab recunoscut de către persoanele publice și politicieni. La nivel național și internațional, lupta împotriva hepatitelor este de departe subfinanțată, astfel că, la nivel global, numărul persoanelor afectate de VHB / VHC este în creștere. Se știe că succesul clinic în această luptă depinde de diagnosticarea și tratamentul precoce. Încă este ignorată situația hepatitelor, confruntându-ne deseori cu diagnosticarea tardivă a HVB și HVC. Nu întodeauna sunt monitorizate persoanele diagnosticate cu aceste infecții. Costul tratamentului, deloc de neglijat, are impact asupra sistemelor de sănătate, precum și a pacienților.

Probleme constatate:

Mișcarea umană (migranții) contribuie semnificativ la răspândirea infecțiilor cu VHB / VHC, spun experții. Acestora nu li se acordă suficientă atenție în materie de prevenire și tratament. Alte grupuri de risc, cum ar fi consumatorii de droguri injectabile, nu sunt nici ele de neglijat în răspândirea virusurilor hepatitice. Nu sunt destule informații privind comportamentul acestora. Totodată, nu sunt destule campanii de conștientizare la nivel național asupra acestor boli, foarte necesare pentru o bună prevenire, urmată de un plan de acțiuni împotriva lor.  În ciuda progreselor clinice în tratarea hepatitelor, numărul persoanelor cu afecțiuni hepatice este în creștere.

Măsuri necesare:

Se impune stabilirea mai multor standarde și măsuri „ideale” care să ducă la eradicarea acestor virusuri, precum și promovarea unor politici de bune practici, bazate pe datele actuale. Colectarea și transmiterea de date cât mai corecte, atât la nivel național, cât și între state sunt foarte importante, ca și diminuarea deficiențelor în sistemul de prevenție. Un obiectiv primordial este și corelarea între tratamentul de calitate la prețuri decente, dar și reevaluarea și eficientizarea costurilor actuale.  Nu trebuie ignorată nici destigmatizarea hepatitei virale. Necesară este și promovarea etică a screening-ului voluntar printre migranți și alte categorii defavorizate.

Evenimentul a fost sprijinit financiar de ABBVIE, GILEAD și BRISTOL-MYERS SQUIBB.

Autor: Camelia Vlad